INTERVIU Odată cu încheierea celei de-a doua sesiuni de Bacalaureat, pregătirile pentru anul şcolar/universitar 2013 – 2014 intră în linie dreaptă. Prof. univ. dr. Ovidiu Puiu, Rectorul Universităţii „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, şi echipa acestuia pregătesc statele de funcţiuni, strategiile şi planurile instituţionale, acceptând să răspundă unor întrebări legate de perspectivele dezvoltării universitare în perioada următoare.

Dle Rector, care sunt noutăţile anului universitar 2013 – 2014 la Universitatea „Constantin Brâncoveanu”?
Pentru anul universitar 2013 – 2014, ne-am propus să ne poziţionăm ferm mai aproape de piaţa muncii şi de comunitate. Şi, cum schimbările nu se pot produce peste noapte, ne-am pregătit atent încă de la începutul anului calendaristic. Într-o ordine pur aleatoare, vă spun că am obţinut autorizarea pentru un program de studii în limba engleză, pentru a răspunde nevoii de internaţionalizare a mediului de afaceri, că am încheiat un protocol de colaborare cu Camera Auditorilor Financiari din România – care le asigură absolvenţilor programului de masterat Standarde, reglementări şi politici contabile echivalarea testului – acces în activitatea de audit financiar şi echivalarea perioadei studiilor cu doi ani de vechime în domeniul financiar – bancar, că aducem un suflu nou în conţinuturile didactice prin revizuirea tuturor cursurilor universitare, cu accent pe studii de caz desprinse din economia reală. Lista noutăţilor nu se încheie aici: avem două proiecte majore de adaptare a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii prin introducerea unei platforme de e-learning, consolidarea Centrului de Carieră şi Orientare Profesională, oferirea unor stagii de practică plătite, dezvoltarea unui modul antreprenorial în parteneriat cu mediul de afaceri ş.a., pentru care suntem în curs de obţinere a unor finanţări. N-aş vrea să omit din enumerare faptul că pregătim o ofertă consistentă de cursuri de formare de scurtă durată, că avem în lucru mai multe dosare de evaluare instituţională şi a unor programe de studii şi faptul că vom face un upgrade calitativ al cercetării ştiinţifice, cu ţintă spre dimensiunea internaţională.

Ştim cu toţii că dimensiunea cercetării ştiinţifice devine tot mai importantă în spaţiul învăţământului superior. Cum vă poziţionaţi în raport cu această dimensiune?
Am făcut o serie de salturi în privinţa cercetării. Nu o spun eu, ci rezultatele pe care le-am obţinut în ultima perioadă. Mă opresc doar la a menţiona faptul că revista Universităţii, „Strategii manageriale”, şi-a făcut intrarea pe scena internaţională prin indexarea în cele mai cunoscute baze de date specializate în domeniul economic: EconPapers – RePEC – care include peste 1.700 de publicaţii şi aproximativ 3.700 de serii ştiinţifice din 76 de ţări ale lumii şi IDEAS, un serviciu care găzduieşte peste 12.000 de instituţii economice; acestora li se adaugă o bază de date al cărui grup- ţintă este constituit din cercetători ştiinţifici din toate domeniile – DOAJ, cu vizibilitate în 119 ţări. De asemenea, am să amintesc aici faptul că vom continua seria conferinţelor ştiinţifice cu o conferinţă de anvergură, organizată în parteneriat cu Institutul Regiunilor din Europa (Austria), Institutul Politehnic din Porto (Portugalia), Consiliul Judeţean Argeş şi Primăria Municipiului Piteşti, în luna noiembrie 2013. Din board-ul ştiinţific al conferinţei fac parte membri ai Academiei Române, ai Institutului Naţional de Cercetări Economice, ai Institutului de Prognoză Economică, ai Institutului European din România, ai Asociaţiei Române de Ştiinţe Regionale şi parteneri din străinătate, arătând deschiderea noastră spre mediul internaţional şi asocierea cu elita cercetării ştiinţifice în domeniul economic.

„Anual, reuşim să primim şi să trimitem zeci de studenţi şi cadre didactice în străinătate, iar această mobilitate ne ajută să fim mereu în pas cu cele mai recente evoluţii în materie de educaţie şi cercetare”

Din câte se pare, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” merge pe cartea internaţionalizării…
Este adevărat, Universitatea a cunoscut o dinamică spectaculoasă a relaţiilor internaţionale în ultimii ani şi are, la momentul actual, parteneriate cu 32 de universităţi din Belgia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania şi Turcia pentru mobilităţi de studenţi, cadre didactice şi personal administrativ şi pentru stagii de practică. În acelaşi timp, cooperarea internaţională are în vedere schimburi de experienţă pentru modernizarea curriculum-ului, realizarea de proiecte de cercetare ştiinţifică sau contacte periodice în cadrul reţelei SPACE (European Network for Business Studies and Languages) din care universitatea face parte, alături de alte peste 90 de universităţi din 30 de state. Anual, reuşim să primim şi să trimitem zeci de studenţi şi cadre didactice în străinătate, iar această mobilitate ne ajută să fim mereu în pas cu cele mai recente evoluţii în materie de educaţie şi cercetare.

„Ambiţiile mele în plan managerial nu au vizat niciodată o universitate de masă, cu mii şi mii de studenţi, ci una optim dimensionată în raport cu oraşele în care ne desfăşurăm activitatea (n.b. Piteşti, Brăila, Rm. Vâlcea) şi orientată faptic – nu declarativ! – către studenţi”

Cum caracterizaţi, domnule Rector, Bacalaureatul 2013 şi care sunt implicaţiile pentru instituţia dumneavoastră?
De mai multe ori am atras public atenţia asupra faptului că sistemul educaţional din România are hibe care-i pun în pericol eficienţa. Nu poţi lăsa pe drumuri mii de copii, după ce, timp de 12 ani, le-ai creat impresia că fac faţă cerinţelor şi i-ai adus, cu bune şi rele, la examenul de Bacalaureat. Fără o strategie coerentă care să-i implice deopotrivă pe guvernanţi, cadre didactice, absolvenţi şi părinţii acestora, nu văd o ieşire din această criză. În altă ordine de idei, să nu uităm totuşi că progresul unei naţiuni nu poate fi gândit fără educaţie, mai ales cea de nivel superior. Pentru mine, cifrele cu privire la absolvenţii de studii universitare la nivel naţional şi regional sunt cel puţin îngrijorătoare: gravităm în jurul a 13 – 14% din totalul populaţiei, în condiţiile în care media la nivel european este de aproximativ 25%. Consecinţele sunt, cred eu, aproape dramatice, dacă ne gândim la nevoia de specialişti pe piaţa muncii sau la legătura cauzală care există între nivelul de educaţie şi nivelul de trai! Pentru că facem parte dintr-un sistem, resimţim şi noi direct aceste involuţii, dar vreau să cred că suntem suficient de motivaţi, de solizi din punct de vedere instituţional şi de pregătiţi pentru a face faţă situaţiei.

Ce aşteptări aveţi, în plan personal şi instituţional, la orizontul anului 2020, să spunem?
Ambiţiile mele în plan managerial nu au vizat niciodată o universitate de masă, cu mii şi mii de studenţi, ci una optim dimensionată în raport cu oraşele în care ne desfăşurăm activitatea (n.b. Piteşti, Brăila, Rm. Vâlcea) şi orientată faptic – nu declarativ! – către studenţi. Pe termen mediu, îmi doresc să duc la sfârşit cu succes proiectele pe care mi le-am asumat prin programul managerial în actualul mandat de Rector şi care vizează deopotrivă planul educaţiei, al cercetării şi al relaţiilor cu comunitatea. Pe termen lung, îmi doresc ca România să aibă un sistem educaţional de top la toate nivelurile, să-mi pot trimite cu încredere fiica să studieze la o şcoală de aici, să conduc propria-mi echipă spre performanţă şi, spre diferenţiere, în Aria Europeană a Învăţământului Superior şi a Cercetării!

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI