GUVERNUL DREGE RACHIUL CU NOI TAXE De parcă nu erau suficiente impozitele pe terenurile agricole şi pe animalele din bătătură, Guvernul majorează, mai nou, şi acciza pe ţuica produsă de ţărani, pentru consumul propriu. Astfel, de la 1 septembrie, acciza pe ţuica şi rachiurile obţinute în gospodărie creşte de la 375 de euro la 500 de euro pe hectolitrul de alcool pur. Astfel că, la un litru de ţuică, gospodarul este obligat să plătească o acciză de 5,5 lei, iar pentru unul de palincă, 13,2 lei.

Odată cu majorarea cotei-standard a accizei pe alcool, pe care o plătesc marii producători de spirtoase, de la 1 septembrie a crescut şi cota redusă, datorată de ţăranii care fac ţuică pentru propriul consum, în limita a 50 de litri de alcool pur. Cota-standard creşte de la 750 la 1.000 de euro/hectolitrul de alcool pur, iar cota redusă – pe care trebuie s-o plătească gospodarii – va ajunge la 500 de euro/hectolitru de alcool pur, de la 375 de euro, cât era în prezent. Astfel că, la o damigeană de 50 de litri de ţuică la 25% alcool, gospodarul are, din punct de vedere fiscal, 12,5 litri de alcool pur, pentru care va trebui să plătească echivalentul a 62,5 euro – aproximativ 275 de lei. Iar dacă în damigeană va avea pălincă la 60% concentraţie de alcool, atunci se consideră că are 30 de litri de alcool pur şi va trebui să plătească echivalentul a 150 de euro, adică 660 de lei. Mai exact 5,5 lei/litru la ţuică, respectiv 13,2 lei/litru la palincă, vor însemna doar accizele.

„Este o aberaţie! Ţăranii care fac rachiuri naturale din fructe nu trebuie amestecaţi cu marii producători de alcool”

Măsura îi scandalizează atât pe ţărani, cât şi pe micii producători din Argeş, având în vedere că un litru de ţuică naturală se vinde pentru 10 lei litrul, iar cel de palincă pentru 20 de lei/litru. Odată, însă, cu introducerea noilor accize, mai mult de jumătate din banii obţinuţi din vânzarea alcoolului se duc pe impozit.
Una dintre comunele cele mai cunoscute pentru producătorii de ţuică este Coşeştiul. Ionel Prisăceanu, producător de ţuică de Coşeşti, spune că, deşi această măsură nu îi convine, nu va renunţa să mai facă ţuică. „Cui naiba îi convine această măsură? Dar ce să facem? Cu asta ne ocupăm noi, din asta ne întreţinem familiile. Nu ştiu ce o să mai facem, că nu o să ne mai alegem cu nimic din vânzare, dacă mai mult de jumătate plătim la stat. Probabil că mulţi producători se vor ascunde, vor ajunge să procedeze ca pe vremea lui Ceuşescu, când ţuica era făcută noaptea. Este o aberaţie. Ţăranii care fac rachiuri naturale din fructe nu trebuie amestecaţi cu marii producători de alcool. Au fost puse accize din burtă, fără se respecte catalogul taxelor. În fabricile de alcool, din 2,5 kilograme de porumb boabe se produce un litru de alcool de 96 de grade, pe când ţăranul face un litru de ţuică de 25 de grade din 7 kilograme de prune. Iar randamentul este diferit, pentru că munca în livadă este mai costisitoare”, ne-a declarat Ionel Prisăceanu.     

„Guvernanţii vor să devenim sclavii lor, asta vor!”

„Nu este deloc în regulă ce se întâmplă. E ca pe vremea lui Ceauşescu, când ni se interzicea să facem ţuică în casă. Atunci nu ne cereau bani, doar ne interziceau să facem ţuică. Acum, ne cer mai mult de jumătate din banii pe care îi luăm din vânzarea ţuicii, aşa că e cam tot aia. Te dai bătut până la urmă, ce să mai faci? De 4-5 ani tot plătesc accize la stat, câte 4, 5, 7 milioane pe an, însă creşterea de acum este deja prea mult. Plătim impozit pe teren agricol, pe animale, ca să aibă alţii trântori din ţara asta ce mânca. Guvernanţii vor să devenim sclavii lor, asta vor! Însă o să se ajungă în curând ca terenurile să nu mai fie muncite şi prunele să fie lăsate să putrezească. Chiar crede statul că va colecta ceva? Va colecta mai nimic sau mult mai puţin decât colecta înainte. Oamenii se vor feri, vor ascunde cazanele şi vor face ţuica noaptea, pentru a nu fi văzuţi”, ne-a spus şi Dan Manolescu, un alt producător de ţuică din Coşeşti. Acesta mai spune că, în condiţiile în care accizele cresc, argeşenii vor ajunge să consume alcool din magazine, în loc să bea ţuică şi palincă curată, naturală, de la ţară.

„La noi, în Morăreşti, sunt oameni bătrâni care îşi fac şi ei câteva vedre de ţuică să aibă de înmormântare, şi tu vii să le pui impozit pe ea!”

O altă comună recunoscută pentru producerea ţuicii este şi comuna Morăreşti. Şi aici, ca şi la Coşeşti, ţăranii sunt revoltaţi de mărirea accizei la ţuică de către Guvern. „Oamenii ăştia care ne conduc nu mai sunt sănătoşi la cap. Păi, la noi, în Morăreşti, sunt oameni bătrâni care îşi fac şi ei câteva vedre de ţuică să aibă de înmormântare, şi tu vii să le pui impozit pe ea! Mai au puţin şi o să ne pună impozit şi pe aerul pe care-l respirăm. Am ajuns ca pe vremea comuniştilor, când trebuia să dai cea mai mare parte din ce produceai, inclusiv animale, la cooperativele de stat…”, ne-a declarat Gheorghe Floarea, cel care se gândeşte serios să-şi închidă povarna sa din Morăreşti.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI