STATISTICĂ Recensământul din 1930 a fost prima recenzare ştiinţifică din România. În urma primului recensământ, s-a stabilit că jumătate din populaţia Argeşului, cu vârsta de peste 7 ani, era analfabetă, 907 persoane aveau dizabilităţi, 19.500 erau văduvi şi 1.000 divorţaţi. Recensământul din 29 decembrie 1930 a fost primul dintre cercetările de acest gen realizate în România unită după metode ştiinţifice moderne. Pentru prima oară datele au fost prelucrate cu ajutorul unor echipamente de calcul, mecanografice, o inovaţie pentru acea vreme, astfel că rezultatele pot fi socotite primele date exacte despre populaţia României. La recensământul din 1930 au fost colectate informaţii despre: populaţia statornică – număr, sex, stare civilă, etnie, grad de instrucţie şi chiar infirmităţi (surzi, orbi, muţi sau cu infirmităţi fizice). În plus, au fost recenzate atât locuinţele, cât şi gospodăriile, la fel ca şi la recensământul din acest an, fiind solicitate şi date despre economie, societate etc.163 de orbi, 561 de surdo-muţi şi 183 de ologi
La momentul recensământului din 1930, Argeşul era fragmentat, de fapt, în două judeţe: Argeş şi Muscel. În plus cele două judeţe cuprindeau şi câteva localităţi care acum se află în judeţele vecine: Olt, Teleorman sau Vâlcea. Conform legii pentru organizarea administraţiei locale cu modificările din 1929 şi 1930, teritoriul României era împărţit în judeţe, plase, comune (urbane sau rurale). Statistic vorbind, după primul recensământ, cel din 1930, s-a stabilit că Argeşul avea 257.378 de locuitori, iar persoanele de sex feminin erau mai numeroase decât cele de sex masculin: 122.776 erau bărbaţi şi 134.608, femei. Oraşul de reşedinţă, Piteşti, avea 19.532 de locuitori, iar Curtea de Argeş – 6.809 locuitori. Aşa cum reiese din datele de atunci, majoritatea populaţiei din judeţ, 231.037 persoane, locuia în mediul rural. În ce priveşte gradul de instrucţie, în Argeş, din 205.449 de locuitori cu vârsta de peste 7 ani, 96.320 erau analfabeţi. Adică doar 52,9% dintre locuitori ştiau să citească (73,7% dintre bărbaţi şi 34,4% dintre femei). Statistica pe infirmităţi arată că în Argeş erau 907 persoane cu handicap: 163 de orbi, 561 de surdo-muţi şi 183 de ologi. Din punct de vedere al stării civile, 71.288 de bărbaţi erau necăsătoriţi, 47.618 căsătoriţi, 3.456 văduvi şi doar 299 divorţaţi. Dintre femei, 69.191 erau necăsătorite, 48.402 erau căsătorite, 16.160 erau văduve şi 654 divorţate. Pentru Piteşti, la 29 decembrie 1930, populaţia oraşului se cifra la 19.532 locuitori. Cei mai mulţi erau români, iar restul, de alte etnii: 17 unguri, 6 germani, 2 austrieci, 70 iugoslavi, 21 bulgari, 30 cehoslovaci, 41 polonezi, 60 greci, 7 albanezi, 1 turc, 48 italieni,21 asiatici şi alţi 17 fără cetăţenie precizată.
În Muscel, erau 9.640 de văduve şi 549 de femei divorţate
În ce priveşte judeţul Muscel, populaţia era de 149.797 de persoane, dintre care 13.868 de persoane locuiau în Câmpulung, iar restul de 135.929 persoane trăiau în mediul rural. Tot în fostul judeţ Muscel, din 72.693 de locuitori de peste 7 ani, doar 61.1% erau ştiutori de carte, 78,7% dintre bărbaţi şi 45,4% dintre femei. Dintre musceleni, 761 erau infirmi: 133 erau orbi, 490 surdo-muţi şi 138 ologi. Ca stare civilă, dintre bărbaţi, 41.638 erau necăsătoriţi, 27.959 căsătoriţi, 1.697 văduvi şi 252 divorţaţi. La femei, statistica arată că erau 39.198 de femei necăsătorite, 28.428 căsătorite, 9.640 văduve şi 549 divorţate.
