În vremea în care era ucenic la Piteşti, Ceauşescu a fost arestat în Câmpulung, pentru propagandă

1,647 views

Activitatea comuniştilor argeşeni a debutat în Muscel, în anul 1930, odată cu formarea unei celule de partid, la Câmpulung. Această organizaţie l-a avut în frunte, în funcţia de secretar general, pe Iulian Vasilescu. Din conducere mai făceau parte Ion Vîlcoci, Tănase Russneff, Haralambie Iordache şi Mihai Gavriliuc. Sediul celulei se afla în casa secretarului general, dar întâlnirile conspirative se desfăşurau şi în locuinţele altor activişti, printre care şi un anume Nae Bercaru. Tot în aceste locuinţe, dar şi în cinematograful „Jinga”, erau depozitate materialele de propagandă. Două nume se vor lega însă, de „eroicul” episod al arestării lui Nicolae Ceauşescu în Câmpulung: Iulian Vasilescu şi Nae Bercaru.

După două arestări la Bucureşti şi una la Craiova, Ceauşescu se stabileşte în Piteşti, în anul 1935, fiind angajat la o armurărie de pe strada Sf. Vineri nr. 34 (foarte probabil de aici a şi deprins pasiunea pentru armele de foc). Din postura de secretar U.T.C. pe această zonă, Ceauşescu a început să se afirme în propaganda comunistă. Sub numele conspirativ de „Ionel”, tânărul de 17 ani face cunoştinţă şi cu zona Muscel.

Activitatea conspirativă nu-i permitea să aibă decât un cerc restrâns de apropiaţi. Potrivit profesorului de istorie Claudiu Călcâi, cel care ne-a pus la dispoziţie informaţiile pentru acest material, unul dintre apropiaţii lui Ceauşescu a fost Constantin Manda, din Stâlpeni, în casa căruia acesta înnopta de obicei. Un alt apropiat era şi Nae Bercaru, din Câmpulung, căruia îi aducea materiale de propagandă, pe care acesta le păstra în casa părinţilor săi din Valea Româneştilor.

Ceauşescu, ascuns printre oi

Relaţia dintre Ceauşescu şi acest Nae Bercaru va prinde tot mai mult contur, câmpulungeanul fiind, de altfel, şi singura persoană în care a crezut fostul dictator. Supravegheaţi atent de jandarmi, care-i considerau elemente primejdioase, cei doi au găsit cele mai variate moduri de a înşela vigilenţa autorităţilor, atunci când împrăştiau materiale procomuniste. Sora lui Nae Bercaru a povestit, dar după mult timp, familiei, despre ascunzătoarea din apropiere de Bilceşti, un grajd în al cărui pod Ceauşescu a rămas într-o noapte, fiind hrănit cu laptele muls de la o vacă. Din relatările lui Petre Bercaru, fratele lui Nae, Ceauşescu a înnoptat deseori la părinţii acestuia, ce domiciliau în Valea Româneştilor. Un episod ce ne duce cu gândul la originala metodă prin care Ulise a scăpat de Ciclop, s-a petrecut chiar la saivanul de oi, deţinut de familia Bercaru. În primejdie de a fi prins de jandarmi, Ceauşescu s-a îmbrăcat cu o şubă şi s-a ascuns printre oi. Sub acest camuflaj, el a reuşit să scape. Nu pentru mult timp.

Arestat în Parcul Ştefănescu

Munca politică trebuia făcută printre oameni, şi nu printre oi, de unde a apărut inevitabilul risc. În urma cuvântărilor susţinute în faţa câtorva pierde-vară aflaţi în Parcul Ştefănescu din Câmpulung, Ceauşescu a fost arestat de comisarul Hera Tiliceanu, care apoi l-a făcut scăpat. Episodul a fost trecut cu vederea de biografia oficială a „ilustrului conducător”. De altfel, pentru nimeni n-a fost evident de ce, atunci, Ceauşescu nu a fost aruncat din nou în închisoare. Cum a fost făcut scăpat? Nae Bercaru şi Iulian Vasilescu au intervenit pe lângă comisarul Tiliceanu, ţigan la origine, care l-a arestat pe Ceauşescu. Ca să-l scape, cei doi i-au oferit încălţăminte pentru puradei. Fiind proprietarul unei tăbăcării, Iulian Vasilescu putea să-şi permită „luxul” unei asemenea şpăgi. Comisarul l-a iertat pe tânărul agitator, arătându-se surprins că, la vârsta lui, „în loc să-şi vadă de meserie şi de niscai fuste, pierdea timpul cu propaganda comunistă”. După acest episod, Ceauşescu n-a mai călcat prin Câmpulung, decât după instaurarea regimului comunist. Cât despre comisarul Tiliceanu, acesta a înfundat închisorile.

Se spune că ar mai fi existat o a treia persoană care şi-a adus contribuţia la eliberarea lui Ceauşescu: un anume Mitu, care a fost recompensat cu funcţia de şef al Poliţiei Câmpulung, după 1945. La terminarea războiului, dată fiind relaţia apropiată pe care a avut-o cu Ceauşescu, Iulian Vasilescu devine liderul comunist de necontestat al zonei, fiind uns chiar primar al Câmpulungului.

În schimb, Nae Bercaru, chiar dacă a avut toată viaţa intrare la Ceauşescu, nu a dorit să ocupe nicio funcţie înaltă şi nici nu a făcut avere. Nu-i mai plăcea ce s-a întâmplat în partid şi nu-l mai înghiţea pe Ceauşescu. Şi-a văzut de treabă ca magaziner la Întreprinderea Locală Câmpulung, păstrându-şi însă aura de ilegalist.

Comments

comments