15 Noiembrie 1987. Brașov, epicentrul demnității. Cum a tremurat regimul Ceaușescu în fața unei uzine revoltate

Pe 15 noiembrie 1987, Brașovul a devenit epicentrul luptei anticomuniste din România, printr-o revoltă muncitorească de amploare care a zdruncinat din temelii regimul dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu. Ceea ce a început ca o mișcare de protest disperată împotriva foamei, a frigului și a tăierilor salariale drastice s-a transformat rapid într-o revoltă politică majoră, marcând un moment de cotitură în istoria contemporană a țării.

Astăzi, la aproape patru decenii de la acele evenimente, memoria celor care au avut curajul să înfrunte aparatul represiv comunist rămâne un reper al demnității naționale.

Scânteia revoltei. De la revendicări sociale la „Jos Ceaușescu!”

Protestul a fost declanșat în schimul de noapte al secției 440 Ștanțe din cadrul Întreprinderii de Autocamioane Brașov (Steagul Roșu), unde muncitorii au primit fluturașii de salariu cu rețineri masive sub pretextul neîndeplinirii planului. Nemulțumirea s-a extins rapid la primele ore ale dimineții, când sute de oameni au ieșit în curtea uzinei.

Coloana de manifestanți a pornit în marș spre centrul orașului, pe drum alăturându-li-se muncitori de la alte mari platforme industriale brașovene, precum „Tractorul” și „Hidromecanica”, dar și numeroși studenți și cetățeni. Ajunși în fața Comitetului Județean al PCR, mii de oameni au spart bariera fricii și au scandat lozinci cu un curaj considerat nebunesc pentru acele vremuri: „Jos comunismul!” și „Jos Ceaușescu!”. Pentru prima dată în mod organizat, s-a cântat vechiul imn „Deșteaptă-te, române!”.

Represiunea Securității. Anchetă, tortură și condamnări mascate

Reacția aparatului de stat a fost violentă și imediată. În zilele care au urmat, Brașovul a fost practic ocupat de forțele de ordine, iar sute de protestatari au fost ridicați de Securitate și Miliție. Anchetarea acestora s-a desfășurat în secret, atât la Brașov, cât și la București, sub coordonarea directă a conducerii Ministerului de Interne. Numeroși muncitori au fost supuși unor bătăi crunte și torturi psihice pe parcursul interogatoriilor.

Pentru a evita recunoașterea caracterului politic al revoltei în plan internațional, regimul comunist a înscenat un proces rapid, încadrat la tulburarea liniștii publice și huliganism. La data de 3 decembrie 1987, Judecătoria Brașov a pronunțat sentințe de condamnare pentru 61 de participanți. Pedepsele au variat între 6 luni și 3 ani de închisoare cu executare la locul de muncă (muncă corecțională), fiind însoțite de măsura deportării administrative forțate a celor condamnați și a familiilor lor în diverse localități din țară.

Lista celor 61 de eroi de la Brașov

Registrul istoric păstrează numele celor 61 de brașoveni care au fost judecați și condamnați de instanța comunistă pentru curajul lor:

Geneti Aurică, Mutihac Florin, Ștefănoiu Ioan, Gyerko Gheorghe, Broască Dumitru, Sbîrn Costică, Bordei Neculai, Zavela Cristian, Toma Lucian Tudor, Mocanu Ovidiu, Cojocea Nicușor, Grădinaru Ion, Dascălu Petrică, Brumă Ioan, Farcaș Iosif, Mureșan Vasile, Nicutari Pavel, Anghel Daniel, Anghel Vasile, State Constantin, Duduc Gheorghe, Sommerauer Werner, Duduc Radu, Gergely Andras, Ricu Marian, Cocan Constantin, Maniu Gavrilă, Tulai Florin, Ilie Ionel, Neculaescu Marius-Tibi, Vulpe Pavel-Cornel, Năstase Dumitru, Paraschiv Nicuță, Hosszu Aurel, Macovei Mihai, Csomos Iosif-Ion, Zaharia Gheorghe, Pușcașu Enea, Oprișan Gheorghe, Sevaciuc Mircea, Voinea Stan, Gergely Arpad, Tudose Eugen, Buceanu Aurel, Creangă Petru, Apetroaie Puiu, Huianu Aurel, Pintea Ciprian, Băhnăreanu Costică, Pricope Petru, Boeriu Petru-Pavel, Banciu Gheorghe, Haldan Gheorghe, Robotă Dumitru, Vieru Vasile, Vitos Ludovic, Bencze Denes, Micu Ștefan, Filichi Gavrilă, Năstase Ion și Iacob Dănuț.

Documentele oficiale, hotărârile judecătorești din epocă și dosarele de urmărire informativă pot fi consultate în arhivele digitale puse la dispoziție de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Foto: memorialsighet.ro