Comasarea, o poveste cu repetiție! De câte ori și-a schimbat Argeșul granițele și numele. Galerie foto

Discuțiile recente din spațiul public privind o nouă reformă administrativ-teritorială a României,  care vizează comasarea unor județe, transformarea orașelor mici în comune și unirea localităților cu populație redusă — readuc în prim-plan o temă cu o istorie tumultuoasă. În județul Argeș, scenariile actuale de reorganizare au stârnit deja dezbateri aprinse despre viitorul zecilor de comune mici și al orașelor vizate de modificări, însă astfel de redesenări ale hărții nu reprezintă o premieră.

De-a lungul istoriei sale moderne, Argeşul a trecut prin mai multe reorganizări administrativ-teritoriale, însă de fiecare dată şi-a păstrat identitatea, indiferent că s-a numit judeţ, ţinut sau regiune. Vă prezentăm în continuare principalele etape ale reorganizării administrativ-teritoriale prin care a trecut România, implicit şi Argeşul, ţinut care, în 1938, îşi întindea graniţele de la Munții Carpați și Depresiunea Sfântu Gheorghe până la Dunăre.

Argeşul, judeţ istoric

Sfârşitul Primului Război Mondial şi Marea Unire de la 1918 au definitivat conturul României Mari, iar „Legea de unificare administrativă” din 1925 stabilea ca, începând cu 1 ianuarie 1926, teritoriul ţării să fie împărţit în 71 de judeţe, cunoscute şi astăzi drept „judeţele istorice” ale României. Printre cele 71 de judeţe se număra şi Argeşul, care cuprindea o mare parte din actuala suprafaţă şi o bucată însemnată din estul judeţului Vâlcea de astăzi. Se învecina la Nord cu judeţele Făgăraş şi Sibiu, la Est cu judeţele Muscel şi Dâmboviţa, la Vest cu Oltul şi Vâlcea, iar la Sud cu Teleorman şi Vlaşca. Conform datelor recensământului din 1930, populaţia judeţului Argeş era de 257.378 de locuitori.

În 1938, Ţinutul Argeşului îşi întinde graniţele de la Carpați până la Dunăre

În 1938, Constituţia impusă de regele Carol al II-lea a schimbat împărțirea tradițională a teritoriului românesc, reorganizând ţara după un model centralizat și introducând o nouă formă administrativă și anume ţinutul. Conform Legii administrative din 14 august 1938, au fost formate 10 ţinuturi, fiecare dintre ele fiind alcătuit din mai multe judeţe, fără a se mai ţine cont de criteriul istoric: Argeş, Crişuri, Dunării, Jiu, Mării, Mureş, Nistru, Prut, Suceava şi Timiş. Prin această redesenare, judeţele din Transilvania locuite preponderent de maghiari au fost incluse în ţinuturi mai mari, astfel încât procentul minorităţilor să fie cât mai redus în fiecare nouă unitate administrativă. Astfel, în Ţinutul Argeş (cu reședința la București) au fost incluse 10 judeţe: Argeş, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Ilfov, Muscel, Prahova, Teleorman, Trei Scaune (actualmente Covasna) şi Vlaşca.

1940 – Argeşul revine pe vechea vatră

După abdicarea lui Carol al II-lea, în septembrie 1940, în condiţiile în care România pierduse o mare parte din teritoriu în urma cedărilor din vara acelui an (Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania de Nord și Cadrilaterul), regimul generalului Ion Antonescu desființează ținuturile și revine la vechea organizare pe judeţe, cea din 1926. Pe teritoriul rămas al României au continuat să funcționeze 58 de judeţe din cele 71 inițiale. În aceste condiţii, Argeşul revine pe vechea sa vatră istorică, cea stabilită la 1926.

1950 – Comuniştii transformă Argeşul în regiune

După actul de la 23 august 1944 şi instaurarea regimului comunist, în toamna anului 1950 România trece printr-o nouă reorganizare administrativ-teritorială, în mai multe etape, de această dată după modelul sovietic. În prima etapă s-a trecut din nou la desfiinţarea judeţelor şi înlocuirea lor cu 28 de regiuni, printre care şi Regiunea Argeş, care îngloba oraşele Câmpulung, Curtea de Argeş, Piteşti, Slatina şi Găeşti.

1 de 5

1952 – Argeşul dispare temporar, iar locul său este luat de Regiunea Piteşti

Doi ani mai târziu, în 1952, a fost pusă în practică o nouă etapă de reorganizare, prin comasarea regiunilor de la 28 la 18. În această situaţie, dispare denumirea de Argeş şi apare Regiunea Piteşti, care era compusă din raioanele Băbeni-Bistriţa, Costeşti, Curtea de Argeş, Drăgăneşti-Olt, Drăgăşani, Găeşti, Horezu, Muscel, Piteşti, Potcoava, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Topoloveni şi Vedea. Regiunea Piteşti se învecina la Nord cu Regiunea Stalin și Regiunea Hunedoara, la Est cu Regiunea Ploieşti, la Vest cu Regiunea Craiova, iar la Sud cu Regiunea Bucureşti.

În 1956 revine Regiunea Argeş, iar în 1968 redevine județ

În anul 1956, numărul regiunilor a fost redus de la 18 la 16, moment în care Regiunea Piteşti a fost redenumită din nou Regiunea Argeş (denumire păstrată și după modificările administrative din 1960). Aceasta avea în componenţa sa, printre altele, raionul Râmnicu Vâlcea, precum și o bună parte din teritoriile actualelor județe Olt şi Dâmboviţa. Această organizare a durat până în februarie 1968, când regimul condus de Nicolae Ceauşescu a revenit la împărţirea administrativ-teritorială tradițională a ţării pe judeţe. Cu excepția unor ajustări realizate în 1981 la nivelul altor județe din sudul țării, limitele județului Argeș stabilite în 1968 (prin unirea vechilor județe Argeș și Muscel) au rămas neschimbate până în zilele noastre.