Domnule Chiriloiu, se discută în ultima perioadă despre o reorganizare a Romsilva. Vă influenţează în vreun fel, ca direcţie judeţeană, acest lucru?
Da, dar nu foarte mult. Potrivit unei noi metodologii, recent apărute, au fost mărite suprafeţele alocate fiecărui lucrător silvic în parte, ceea ce a însemnat renunţarea, la nivelul Argeşului, la şase pădurari. Toţi cei şase au intrat sub incidenţa concedierii colective şi vor primi salarii compensatorii şi tot ce presupune legea. În rest însă, nu s-au pus altfel de probleme, nici de personal, nici de altă natură.

 

„Direcţia Silvică Argeş are în administrare 116.000 de hectare de pădure aparţinând statului şi 46.000 de hectare private”

Ce suprafaţă de pădure aveţi în administrare la acest moment?
Avem 116.505 hectare de pădure aparţinând statului, plus contracte de prestări servicii de pază şi realizare de amenajamente şi lucrări silvice pentru alte 46.500 de hectare de la privaţi. Acest volum mare de muncă se datorează, în primul rând, profesionalismului de care dăm dovadă aici, la Direcţia Silvică, dar şi faptului că posesorii de pădure au început să capete încredere în noi, pentru că suntem serioşi şi foarte competenţi în acest domeniu. Săptămâna trecută am avut discuţii, spre exemplu, cu Obştea Moşnenilor Arefeni, de la Arefu, proprietara a alte câteva sute de hectare. Ei au decis, în Consiliul de Administraţie, să apeleze la serviciile noastre şi se pare că vom semna contractul în curând. În ceea ce priveşte serviciile de pază, trebuie spus că a scăzut starea infracţională la nivelul pădurii statutului, în sensul că s-a diminuat cu 15% furtul de lemne în primul semestru din 2013. Ca acţiuni concrete, avem 31 de infracţiuni şi contravenţii silvice şi confiscaţi 42 de metri cubi de material lemnos cu o valoare de 53.600 de lei. La controlul circulaţiei materialului lemnos s-au desfăşurat 1.544 acţiuni, dintre care 586 în colaborare cu Poliţia, unde s-au constatat 67 de infracţiuni şi 635 de contravenţii. S-au confiscat 322 de metri cubi de lemn şi s-au aplicat amenzi de 902.500 de lei.

Ce s-a mai întâmplat cu cercetările privind tăierile ilegale de pe Valea Râului Doamnei, unde Poliţia a făcut mai multe arestări şi descinderi în urmă cu câteva luni?
În ceea ce ne priveşte, am transmis toate documentele care ni s-au cerut, dar nu ne putem pronunţa despre acţiunile Parchetului şi ale Poliţiei. Oricum, majoritatea tăierilor incriminate s-au făcut în pădurile private. S-au ridicat şi de la noi documente, amenajamente silvice, liste de licitaţii, dar acţiunea nu ne-a privit direct.

„Faţă de anii trecuţi, am avut creştere de peste 40% la activitatea de vânătoare”  

Vorbind tot despre pădure, s-a tot discutat despre transformarea Pădurii Trivale în parc natural. Ce suprafaţă cedaţi şi ce ar presupune un astfel de parc?
Este vorba despre 432 de hectare, pădure de stat, aflată în grija noastră – care se găseşte în documentaţia înaintată spre aprobare – plus alte 49 de hectare, proprietate privată. Conform unei ordonanţe de urgenţă privind regimul ariilor protejate, documentaţia a fost înaintată la Mediu şi Ministerul Mediului pentru promovare. De noi a trecut, acum aşteaptă aprobarea. Dacă se va aproba, va deveni arie protejată de interes naţional, conform regulilor europene, ceea ce ar presupune conservarea de habitate şi specii importante sub aspect faunistic, al florei şi al fondului forestier. Marele avantaj ar fi că astfel pădurea nu ar mai putea fi retrocedată sub nicio formă şi se vor interzice şi tăierile.

Paza  pădurii nu e singura dumneavoastră activitate ca Direcţie Silvică. Cum staţi cu păstrăvăriile? Aveaţi un contract de livrare cu Auchan.
Avem trei păstrăvării. Două sunt operate de noi, cele de la Oieşti şi Dâmbovicioara, şi una am închiriat-o, cea de la Cândeşti – Aninoasa. Contractul de închiriere este de 300 de milioane de lei vechi pe an şi 50.000 de euro investiţie în următorii 10 ani. Contractul cu Auchan-ul mergea bine, dar, din păcate, acum două săptămâni am avut o calamitate şi ni s-a distrus mare parte din producţie. Din cauza ploilor abundente şi a unei viituri pe Argeş, bazinele de la Oieşti ne-au fost acoperite cu mâl şi peştii au murit sufocaţi. Acum era puiet de 60-80 de grame, dar în septembrie însemna peste 20 de tone de peşte! Am invocat forţa majoră, fiindcă nu ne vom puteam respecta contractul o perioadă. De regulă, livrăm între 200 şi 400 de kilograme lunar, în funcţie de cerere. De la noi pleacă cu un preţ de 21 de lei pe kilogram, preţul stabilit prin decizie de la nivelul Romsilva, plus cheltuielile de transport, iar magazinul îşi mai pune şi el adaosul său.

Cum aţi ieşit pe activitatea de vânătoare? Ce clienţi aţi avut sezonul trecut?
Am ieşit chiar foarte bine. Suntem în primele trei locuri pe ţară ca venituri încasate, dacă nu chiar pe doi! Am reuşit să scoatem 125.000 de euro, plus 80.000 RON de la clienţii români. Am avut clienţi diverşi. Chiar şi din Africa de Sud, dar cei mai mulţi vin, ca de obicei, din Franţa, Spania, Austria, ţările europene… Cea mai mare căutare au avut-o caprele negre şi căpriorul, dar au mers bine şi mistreţii, urşii… Am făcut planul în proporţie de 98%, singurele specii care ne-au mai rămas din cota de vânătoare fiind păsările. Oricum, faţă de anii trecuţi, am avut o creştere de peste 40% la activitatea de vânătoare.

Suntem în plin sezon la recoltarea fructelor de pădure. Cum merge?
Am adunat peste 78 de tone de plante medicinale, ne-am făcut norma la flori de soc şi tei. Avem de recoltat 37 de tone de ciuperci, pe care le-am concesionat, şi, cu siguranţă că vom realiza şi aici planul. Vineri livrăm prima tranşă de 17 tone de zmeură către Austria, unde avem contractată toată cantitatea şi vom continua cu murele şi măceşele. Din păcate e destul de greu că găsim clienţi, chiar şi în străinătate, că în ţară nu e nimeni interesat, fiindcă acum avem concurenţă de la plantaţiile de fructe de pădure. Singurul avantaj este faptul că ce culegem şi livrăm noi este floră spontană şi are alte calităţi, mai bune decât cele de plantaţie. Dar tot e greu să vindem. La afine nici nu am mai contractat nimic, fiindcă nu mai putem recolta suficient cât să fie rentabil pentru ca cineva să vină să le ia. Fructele se livrează congelate şi cu maşini frigorifice. Pentru două tone, nu cheltuieşte nimeni.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI