Săptămâna trecută, unul dintre oaspeţii de prim rang de la „Simfonia Lalelelor” a fost ambasadorul Olandei în România, Matthijs van Bonzel. Un diplomat rasat, care a acordat un interviu în exclusivitate pentru cititorii „Universului argeşean”, interviu în cadrul căruia nu a fost ocolit nici delicatul subiect al accesului României în spaţiul Schengen. Piteştiul este un fel de capitală a florilor în această perioadă. L-am putea compara cu o… mică Olanda?
Da, fără îndoială. În zonele rurale din Olanda, ca şi în Piteşti, de altfel, în această perioadă înfloresc zeci de mii de lalele şi de flori de primăvară. Sunt bucuros să văd că Piteştiul iubeşte lalelele la fel de mult ca şi Olanda. Iar succesul „Simfoniei Lalelelor” este unul absolut remarcabil. Împărtăşim această pasiune pentru flori, culori şi pentru parfumul primăverii.
Care este, la ora actuală, volumul total al investiţiilor olandeze în România?
Este un volum mare. A ajuns la 6 miliarde de euro, şi sunt investiţii în sectoare variate, de la logistică până la agricultură şi industrie. Şi aş vrea să vă mai spun că aproximativ 100 de firme olandeze sunt interesate, lunar, să investească în România. Nu toate vin, nu toate rămân, dar există interes. România este atractivă. Şi, pentru a-şi creşte atractivitatea, trebuie să îşi dezvolte infrastructura, prin fondurile europene pe care UE i le-a pus la dispoziţie.
„România trebuie să facă natura accesibilă turiştilor străini”
De ce are nevoie România pentru a rezolva problema intrării în spaţiul Schengen? Şi vă întreb acest lucru şi pentru că Olanda se opune, deocamdată, acestui acces.
Eu cred că este foarte important faptul că, la ora actuală, România îşi dezvoltă sistemul de justiţie şi că desfăşoară o campanie împotriva corupţiei. Şi asta e important. România este deschisă în a rezolva aceste probleme, ca şi în a adopta o lege pentru confiscarea averilor ilicite. Sunt puncte importante de pe lista problemelor specifice pe care ţara dumneavoastră trebuie să le rezolve pentru a intra în spaţiul Schengen şi Olanda vă susţine în acest sens. Aş vrea să vă spun că Olanda nu este xenofobă în ceea ce priveşte România. Olandezii sunt pur şi simplu sensibili la valul de migraţie crescut din Europa de Est şi nu numai, şi nu mă refer aici la România. Iar problema este că emigranţii lucrează pe salarii mai mici şi asta afectează forţa de muncă olandeză. Olanda trebuie să lucreze la sistemul privind piaţa muncii, România trebuie să lucreze la sistemul de justiţie. Şi deja se fac paşi în acest sens.
Olanda este un model de civilizaţie şi de dezvoltare a turismului. Ce ar trebui să facă România pentru a fi măcar pe sfert precum Olanda la aceste capitole?
România are o bună reputaţie ca ţară turistică, însă îi trebuie mai multe campanii de promovare peste hotare a atuurilor pe care le are, inclusiv în Olanda. Îi trebuie un marketing turistic mai susţinut şi, bineînţeles, o dezvoltare a infrastructurii. România trebuie să îşi dezvolte mai mult sectorul hotelier, cel al plajelor, precum şi sectorul parcurilor naturale şi accesul la acestea. România trebuie să facă natura accesibilă turiştilor străini şi să arate că iubeşte natura. România are cei mai mulţi urşi din Europa şi asta este ceva unic. Este un exemplu de atu care trebuie promovat. României îi trebuie mai multă reclamă din punct de vedere turistic. Apropo de atuuri, aş vrea să spun că Mihai Neşu, fotbalistul lui Utrecht, echipa mea favorită, este un exemplu excelent de foarte bun ambasador al României peste hotare.
