ŢEPE ONLINE Atraşi de mirajul unor câştiguri fabuloase pe FOREX (piaţa valutară internaţională), mai mulţi argeşeni s-au lăsat păcăliţi de aşa-zise firme de brokeraj, depunând bani în nişte conturi care, în realitate, erau ale unor firme din „paradisuri fiscale” precum Cipru sau Insulele Virgine. În ultimii ani, mii de români – între care şi sute de argeşeni – au început să-şi îndrepte atenţia către piaţa valutară Forex (acronimul de la Foreign Exchange Market), specialiştii în investiţii financiare fiind de părere că avantajele tranzacţionării pe această piaţă compensează gradul mare de risc pe care îl prezintă. Posibilitatea obţinerii unor câştiguri impresionante (de zeci sau sute de ori mai mari decât pe Bursă) cu sume iniţiale relativ mici reprezintă principalul motiv pentru care destui argeşeni tranzacţionează în prezent pe piaţa valutară internaţională, însa cei care o fac îşi asumă şi riscuri de zeci sau sute de ori mai mari decât cei care investesc în acţiuni.„Bună ziua, domnule! Sunt brokerul X, de la firma Y. Vă sun pentru a vă prezenta o oportunitate fabuloasă de a câştiga câteva mii de euro, în câteva zile. Garantat, fără niciun risc”. Aşa începe totul. Foarte mulţi dintre noi suntem agasaţi de astfel de telefoane. Dar nu toţi ştim că acea persoană nu este broker, că riscurile sunt uriaşe pe piaţa Forex şi că nu există garanţii, mai ales atunci când NU semnezi niciun contract.
Zeci de argeşeni au pierdut, în total, peste 150.000 de euro, crezând în promisiunile false ale unor agenţi de vânzări sau au fost înşelaţi de aşa-zişi brokeri care, în realitate, erau ţepari care aveau conturi în „paradisuri fiscale” precum Cipru sau Insulele Virgine.
Pe piaţa locală sunt totuşi şi brokeri autorizaţi şi reglementaţi, care oferă tranzacţionare pe piaţa Forex în condiţii locale. Dar restricţiile impuse de CNVM în promovare îi împiedică să îşi vândă serviciile la un nivel comparabil cu cel al concurenţilor direcţi. În ultimele luni au fost create mai multe site-uri pe care cei păgubiţii de către falşii brokeri au depus reclamaţii, cea mai importantă pagină web fiind reclamatiibursa.ro.
„Am pierdut 8.000 de euro în patru zile”
Printre cei care îşi spun păsurile şi care au fost înşelaţi se numără şi destui argeşeni. Unul dintre ei, C.U. din Câmpulung, spune: „Am făcut şi eu greşeala să bag la Forex 8.000 de euro şi am rămas fără ei foarte repede, în doar patru zile. Asta şi pentru că am făcut greşeala să răspund la telefon unui aşa-zis broker din Bucureşti, care părea de încredere; găsise datele de contact ale firmei mele la Registrul Comerţului şi care mi-a umplut capul că tot felul de cifre şi promisiuni de câştiguri de până la 20 de ori mai mari. Am depus bani într-un cont indicat de el, mi-au trimis nişte parole de intrat pe un site şi un manual online şi atât. Acum le-am cerut de ceva timp să îmi dea datele de identificare sau un CUI ca să ştiu, dacă mai bag bani, unde îi trimit (intenţionez, de fapt, să îi dau în judecată) şi m-au ignorat total. M-a sunat băiatul care „se ocupă” de mine şi mi-a zis că managerul nu le dă voie să dea astfel de informaţii deşi, din câte ştiu eu, sunt informaţii publice. Cine mă poate sfătui şi pe mine cum să fac să îi dau în judecată? Vă rog să mă ajutaţi! Cred că o să îi dau în judecată şi pe cei de la Registrul Comerţului, pentru că nu cred că au voie să dea datele firmelor oricui întreabă de ele”.
Ceea ce este însă revoltător este faptul că, în ciuda sutelor de reclamaţii, nimeni nu a luat vreo măsură, până acum. Singurul care a avut o reacţie este avocatul Dan Stoicescu din Bucureşti. Acesta a preluat cazul, este hotărât să meargă mai departe şi a strâns numeroase mărturii ale păgubiţilor, inclusiv din Argeş.
Nicio persoană din lista ajunsă la avocat nu a făcut tranzacţii de una singură, ci doar la indicaţiile „brokerilor” şi la momentele indicate de aceştia. Invariabil, primele tranzacţii erau mici, pe simboluri relativ cunoscute, la recomandările unor analişti de la un birou din străinătate. Apoi, după mai multe câştiguri mici şi constante, urma tranzacţia cea mare. „Brokerul” îşi suna clientul, îi spunea că are un pont şi îi recomandă să facă o anumită tranzacţie, în urma căreia pierdea toţi banii. Sau mai rămânea cu câteva zeci – sute de euro.
