Valea Mare Prăvăţ înfrăţită cu Terranova da Sibari, localitatea care a dat lumii creştine doi papi

1,616 views

Cum ne facem singuri judeţul de râs Continuăm şi în acest număr să vă prezentăm „succesul” şi „beneficiile” pe care ni le aduc înfrăţirile comunelor argeşene cu localităţi „similare” din Italia. Lista oficială a înfrăţirilor realizate până în prezent numără peste 30 de astfel de înţelegeri.

Aproape fiecare comună argeşeană, fie ea cât de mică sau de puţin dezvoltată, şi-a găsit, cu ajutorul fundaţiei „Solidaritatea Umană“ condusă de consilierul judeţean Leonard Soare, câte o „soră“ în Cizmă. Nu de puţine ori însă, oaspeţii din străinătate veniţi în Argeş au fost pur şi simplu şocaţi de ce au găsit în comunele cu care s-au înfrăţit. Diferenţa de nivel de dezvoltare şi, de ce nu, de viziune şi mentalitate a conducătorilor, între localităţile pe care le reprezentau şi cele din judeţul nostru, i-a pus pe mulţi pe gânduri. Astfel că, la întoarcerea în Italia, nu prea au avut multe lucruri bune de povestit, spre ruşinea noastră!

Terranova da Sibari, localitatea înfrăţită cu Valea Mare Pravăţ, a dat lumii creştine doi papi, în vreme ce personajul cel mai cunoscut din comuna musceleană este primarul Boncoi…

Spre exemplu, comuna Valea Mare Pravăţ s-a înfrăţit în urmă cu ceva vreme cu Terranova da Sibari, o comună italiană de 5000 de locuitori din provincia Cosenza, Regiunea Calabria. În afară de frumuseţea munţilor şi a peisajului natural, oarecum similar, alte asemănări între cele două localităţi nu prea există, ca de altfel nicio localitate „rurală“ de la ei nu are nicio legătură cu „ruralul“ nostru.
După mulţi istorici, Terranova da Sibari îşi are originile în perioada de maximă înflorire a civilizaţiei greceşti, care a pusese stăpânire şi pe sudul Italiei de azi, cu trei secole înainte de Hristos. Din acel timp datează multe dintre monumentele istorice ce reprezintă puncte de atracţie în prezent. De asemenea, localitatea este plină de zeci de biserici medievale, ridicate între 1500 şi 1700, dar şi de forturi construite în jurul anului 1100! Construcţii prevăzute încă de atunci, ca şi cele antice, de altfel, cu multe sisteme de utilităţi!
Tearranova da Sibari se poate lăuda că a dat lumii creştine doi Papi, Telesforo (secolul II) şi Dionisio (secolul III), veneraţi acum ca sfinţi, un faimos istoric – Ottavio Beltrano, născut în secolul XVIII şi Raoul Maria De Angelis – jurnalist, scriitor şi pictor faimos al secolului XX! În epoca contemporană, comuna italiană prezintă cu mândrie o istorie muzicală, formaţii şi festivaluri, vechi de 100 de ani, echipe de handbal în liga secundă şi de fotbal, în ligile fruntaşe, mândrindu-se şi cu faimosul centru stânga al Milanului Franco Gatuso. În prezentarea de pe Wikipedia, realizatorii descrierii au specificat că aici este originară şi familia de fotbalişti argentinieni Diego Alberto şi Gabriel Milito, care au fost premiaţi de comună, dat fiind că Terranova de Sibari e înfrăţită cu localitatea argentiniană Avellaneda, Buenos Aires, unde mulţi italieni au emigrat în anii 50. Însă, pe Wikipedia, italienii din Terranova de Sibari nu au scris un rând despre înfrăţirea cu Valea Mare Pravăţ! Oare de ruşine?

Sărăcăcioasa Aninoasa, „soră“ cu luxosul Bisignano

Un alt exemplu de înfrăţire care nu ne poate aduce prea mari beneficii, dimpotrivă, ne prezintă drept un popor înapoiat şi lipsit de cultură şi educaţie este cea dintre Aninoasa şi Bisignano. Despre Aninoasa, nu se ştiu prea multe, pentru că nu sunt prea multe de spus. Nu are industrie, nu are agricultură, nu are istorie, nu excelează în absolut nimic, iar condiţiile de viaţă ale locuitorilor sunt la limita de jos, dacă nu chiar cu mult sub nivelul secolului în care trăim.
Cu toate acestea, „graţie“ avântului cu care s-au produs înfrăţirile în Argeş, a ajuns parteneră a unei localităţi de top, a cărei listă de puncte forte e absolut impresionantă. Potrivit Wikipedia, Bisignano are o istorie ce începe cu un secol şi ceva înainte de Hristos. La 1054 era deja o localitate cu administraţie de sine stătătoare, la 1467 un important lider albanez, a cărui fiică era căsătorită cu prinţul de Bisignano şi-a invitat câteva familii de compatrioţi să se stabilească în zonă şi întemeieze aici colonii iar la 1614 Bisignano a devenit reşedinţa familiei de nobili San Severino.
Comuna are o îndelungată tradiţie în confecţionarea instrumentelor cu corzi şi în olărit, iar acum principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura. „În Bisignano, ei fac pământul să strălucească şi lemnul să cânte!“, spune o descriere a comunei. Agricultura, spre deosebire de Aninoasa, nu se face oricum. Sunt specializaţi în cultivarea cerealelor, dar şi a legumelor şi fructelor meditereaneene rare precum clementine, portocale bergamote, tangerine şi grapefruit ori ardei roşii iuţi. Sunt faimoşi pentru produsele organice şi delicatese precum uleiul de măsline extravirgin, fructele confiate şi vinurile speciale. În plus, turismul, în fermele ecologice şi de vacanţă, reprezintă o activitate majoră. Cu alte cuvinte, luxul şi conceptele moderne sunt la ele acasă în Bisignano. Cam ce ar putea avea în comun cu Aninoasa? Şi ce anume din Argeş şi comuna înfrăţită ar putea promova odată întorşi acasă reprezentanţii administraţiei italiene?

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI