Deşi marea masă a populaţiei judeţului este nemulţumită de mărirea tarifului la gunoi, reprezentanţii ADI Servsal Argeş susţin că aceasta este cea mai mică din ţară, luând în considerare judeţele unde au fost construite gropi ecologice şi a fost implementat un sistem integrat de colectare şi transport. Începând cu 1 august, taxa în cauză este de 3,1 lei/persoană/lună pentru locuitorii din mediul rural şi 8,74 lei/persoană /lună pentru cei din mediul urban. Introducerea în Argeş, a unui sistem de management integrat al deşeurilor a rezolvat o serie de probleme, cum ar fi respectarea normelor europene şi o reducere a poluării mediului, dar a atras şi nemulţumiri din partea populaţiei din cauza obligativităţii de a plăti – pentru unii în premieră – taxă de salubritate. Pentru a lămuri de ce a fost obligatorie introducerea sau mărirea taxei, conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Servsal, ce se ocupă de gestionarea gunoiului, a făcut, în ultima perioadă, o serie de precizări: „Începând cu 1 august, taxa de salubritate este de 8,74 lei la Piteşti şi de 3,1 lei în mediul rural. Scumpirea are explicaţii obiective. În primul rând trebuie spus că acestea sunt preţurile impuse de câştigătorii licitaţiei internaţionale prin care a fost ales operatorul pentru gestiunea gropii de gunoi ecologice şi a serviciului de colectare, transport şi depozitare. Iar acest preţ am reuşit să îl obţinem alegând operatorul care a venit cu cea mai mică valoare. O altă cauză este faptul că în tarif a fost inclusă şi taxa de depozitare la groapa de gunoi, componentă care nu a existat până acum!”, spune Gabriel Moiceanu, directorul ADI Servsal.
„La stabilirea taxei, am avut în vedere principiul solidarităţii, al suportabilităţii şi poluatorul plăteşte”
În cazul Piteştiului, problema este că foarte mulţi cetăţeni se sustrag de la plata taxei de salubritate, prin faptul că nu se declară la asociaţiile de proprietari, din diverse motive. Numărul acestora se ridică la aproximativ 40.000 de cetăţeni care, deşi produc gunoi, pe care îl depozitează la platformele publice, nu plătesc. Astfel, costurile globale ale serviciului se împart doar la cetăţenii de bună-credinţă, iar suma rezultată este, evident, una mai mare.
În mediul rural, în unele localităţi care nu au avut, până acum, serviciu specializat, taxa este percepută ca un bir în plus, impus de Primărie. Însă ea este obligatorie pentru toţi locuitorii. Soluţia găsită de ADI Servsal, în colaborare cu operatorul, este cea de încheiere a contractelor cu primăriile locale. „Astfel a rezultat cel mai mic tarif din ţară/persoană, după implementarea unui astfel de proiect! Acest model are o serie de avantaje. Pentru a obţine o taxă cât se poate de mică, am eliminat costurile de contractare, de emitere a facturii lunare şi pentru plata personalului pentru încasare. Serviciul se asigură acum pentru întreaga localitate, nu doar pentru cei care vor să încheie un contract, pentru că, din experienţa trecută, acolo unde a existat sistem de colectare din poartă în poartă şi contracte individuale, am observat că mai mult de jumătate din gospodării refuzau să încheie contract pe motiv că nu produc gunoi, găsind soluţii individuale de a scăpa de el, inclusiv de a-l depozita în faţa porţii celor care aveau contract. Astfel, costurile serviciului dintr-o localitate se împart la toţi cetăţenii, nu doar la cei de bună-credinţă! Beneficiind de înţelegerea operatorului, susţinerea primăriilor şi a asociaţilor, vom găsi soluţii şi pentru cazurile sociale”, mai spune directorul ADI Servsal.
În momentul actual, structura taxei de salubritate în mediul rural cuprinde costurile de colectare şi transport (1,13 lei/persoană/pe lună), amortismentul echipajelor şi utilajelor (0,51 lei), taxa de depozitare a gunoiului la groapa ecologică (0,86 lei) şi TVA, astfel încât costul final este de numai 3,1 lei. „La stabilirea taxei, am avut în vedere principiul solidarităţii, al suportabilităţii şi poluatorul plăteşte. Astfel am ajuns la acest tarif, cel mai mic din ţară”, a precizat Gabriel Moiceanu.
