Din 270.000 de hectare, a mai rămas cu 116.000 Deşi au trecut peste 22 de ani de la prima lege privind retrocedarea pământurilor confiscate abuziv de stat, acest proces nu s-a încheiat nici până acum. Problema este valabilă nu numai pentru terenurile agricole, ci şi pentru păduri. Ca urmare, spun reprezentanţii Romsilva, o treime din fondul forestier aflat acum în proprietatea statului român ar putea trece în proprietate privată, în urma restituirii proprietăţilor solicitate în continuare şi nerezolvate nici până în prezent.

Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, afirma în august că statul român a retrocedat aproape jumătate din pădurile pe care le avea în administrare: din 6.470.000 hectare, mai are doar 3.248.000. În plus, dacă toate solicitările de restituire s-ar dovedi îndreptăţite şi ar fi puse în executare, încă un milion de hectare ar ieşi din fondul forestier al statului, acesta rămânând cu o suprafaţă mai mică decât cea pe care o avea în 1948! Asta, deşi, în mod normal, ar fi trebuit să aibă terenuri forestiere în plus, pentru că nu toţi proprietarii de atunci sau urmaşii lor au depus cereri de restituire. Explicaţia este însă că numeroase litigii nu au fost susţinute cu documente sau au fost susţinute cu acte îndoielnice.

După ce a pierdut 153.000 de hectare de pădure în Argeş, statul ar mai putea rămâne fără alte 14.000

Un astfel de fenomen s-a produs şi la nivelul Argeşului. Potrivit statisticii Direcţiei Silvice Argeş, în acţiunea de retrocedare a pădurilor, la finele semestrului I – 2013, s-au finalizat punerile în posesie pentru o suprafaţă totală de 152.312 hectare, din cele 270.000 pe care le avea în administrare în 1991, la apariţia primei legi specifice. În prezent, Direcţia Silvică mai are pe rol 24 de dosare, pentru un total de peste 17.000 de hectare, în care se opune retrocedărilor de fond forestier sau luptă pentru recâştigarea unor suprafeţe deja retrocedate – abuziv, din punctul de vedere al autorităţilor. În prima categorie sunt nu mai puţin de 17 dosare pentru 13.700 de hectare. În cea de-a doua categorie, în care DSA a atacat în instanţă modalităţile de retrocedare, sunt 7 dosare, pentru 3.300 de hectare. Iată, într-o scurtă sinteză realizată la nivelul Romsilva, care sunt cazurile cele mai cunoscute în ceea ce priveşte retrocedările ciudate sau dubioase de la nivelul Argeşului. La acelaşi subiect se referă şi un raport al Curţii de Conturi din 2012 privind punerile în posesie ilegale în Pădurea Trivale. Printre argeşenii care au cerut să fie împroprietăriţi cu cele mai mari suprafeţe se numără Răzvan Grigorescu, cel care cere prin instanţă aproximativ 1.000 de hectare de pădure, gol alpin şi fâneţe la Nucşoara, pe baza unui dosar de drepturi litigioase cumpărat cu 30.000 de lei. El cere recunoaşterea dreptului de proprietate în locul urmaşilor unui fost proprietar care ar fi avut înscris, în 1949, în Registrul Agricol, 1.426 de hectare. Însă expertizele cadastrale şi topografice realizate în dosar au fost puse sub semnul întrebării, iar procesul, mutat la Alba Iulia. Acelaşi Răzvan Grigorescu a mai cerut şi în 2009 în jur de 150 de hectare de pădure la Arefu, în locul unuia la Albeşti. Schimbarea amplasamentului a fost aprobată de fostul prefect de Argeş, Gogu Davidescu, care era preşedintele Comisiei de Fond Funciar la acea vreme, chiar dacă acest lucru nu era legal.

Episcopia Argeşului cere şi ea peste 4.000 de hectare pierdute la … secularizarea lui Cuza!

Printre cazurile în care DSA încearcă să recupereze păduri pierdute din „greşeală“ se numără două suprafeţe ce au aparţinut Ocolului Silvic Aninoasa, trecute în proprietatea privată a moştenitorilor Prislopeni, prin acte şi expertize suspectate că sunt false. Cazul a fost semnalat ministrului Mediului, Rovana Plumb, printr-o interpelare parlamentară, cerându-se şi oprirea defrişărilor, favorizate de tergiversarea judecării, provocate de proprietari. Aceeaşi situaţie se regăseşte în procesul de la Judecătoria Câmpulung, prin care Direcţia Silvică Argeş încearcă să recupereze de la Episcopia Argeşului şi Muscelului alte 300 de hectare, cu care aceasta a fost împroprietărită, consideră specialiştii, ilegal. Un dosar asemănător – 6130/280/2010 – de la Judecătoria Piteşti, Direcţia Silvică Argeş cere anularea titlului de proprietate emis pe numele Paunicăi Rozaş, considerând că punerea în posesie este ilegală.
Un alt proces, aflat pe rolul Judecătoriei Focşani, vizează recuperarea a 300 de hectare trecute la Obştea Slănic în baza unor expertize false întocmite de doi experţi din Focşani. De asemenea, juriştii Direcţiei se opun retrocedării a 4.440 de hectare de pădure la Berevoieşti, suprafaţă ce a aparţinut Mânăstirii Vieroşi de la Mioveni. Solicitantul, Episcopia Argeşului şi Muscelului, se consideră a fi îndreptăţită să le primească, ca urmaş al Mânăstirii Vieroşi, fiindcă aceasta le-a pierdut în…1863, la…secularizarea efectuată de Cuza!    

Pădurea şi Cabana Mozacu, cerute în instanţă

O mare problemă a reprezentat-o şi solicitarea din 2005 a cunoscutului om de afaceri piteştean Gheorghe Ciuciu, ca procurator al braşoveanului Ion Radulescu, de a-i fi retrocedată întreaga pădure de la Mozacu, inclusiv cabana, estimate la peste 7 milioane de euro. Însă chiar şi directorul DSA de la acea vreme, Gogu Davidescu, susţinea că Ciuciu a venit în instanţă hârtii fără valoare, fiindcă pădurea de la Mozacu a aparţinut întotdeauna statului. Ciuciu a prezentat atunci un document care se referea la o altă locaţie, însă, după ce Judecătoria Costeşti a respins procesul, Tribunalul Argeş a trimis procesul spre rejudecare.

Pădurea Trivale, şi ea la retrocedare

Pădurea Trivale este încă un subiect pentru care Direcţia Silvică şi forurile sale superioare, alături de Prefectura Argeş, încă mai caută soluţii de a recupera terenurile deja retrocedate. Direcţia Silvică a cerut anularea titlurilor de proprietate emise începând cu 2007 în favoarea lui Ştefan Gheorghe, Sânziana Pricopie, Elisabeta Costache, Livia Dumitrescu şi Maria Jianul, care, se pare, avuseseră terenuri pe alte amplasamente, dar, cu acceptul autorităţilor, mai exact Comisia de Fond Funciar, au fost puşi în posesie în pădurea statului. Chiar Curtea de Conturi a României  a menţionat într-un raport că în perioada 1990-2012 s-au efectuat „atribuiri preferenţiale de amplasamente în Pădurea Trivale, urmărindu-se realizarea de beneficii imobiliare”, precizând că „în perioada 2001-2005, s-au făcut reconstituiri după autori diferiţi, deşi autorul deposedat era unul singur, în scopul de a se trece peste limita de 10 ha pădure impusă de legislaţia în vigoare la acea dată. Prin aceste metode, s-au reconstituit drepturi de proprietate în UP II Trivale în suprafaţă de 192,5 ha, deşi această pădure a fost dintotdeauna a statului şi, prin urmare, nu a putut fi deposedat abuziv niciun fost proprietar particular”.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI