MANAGEMENT DEFECTUOS Un raport al Curţii de Conturi, efectuat la Teatrul „Nottara”, unde senatorul de Argeş, actualul ministru al Culturii, Mircea Diaconu a fost director până în 2012, arată că parlamentarul a plătit drepturi de autor la morţi, dar şi zgomote de fond, gen miorlăituri de pisică, lătrat de câine, ţipete de pescăruşi, ori picături de ploaie. Pe cât a fost de apreciat Mircea Diaconu ca actor de-a lungul vremii, pe atât de controversat se dovedeşte acum a fi, în calitate de om politic şi, mai ales de ministru al Culturii. După conflictul cu ANI, care l-a acuzat atât de incompatibilitate, cât şi de faptul că şi-ar fi favorizat soţia, pe actriţa Diana Lupescu, pe care ar fi promovat-o fără drept, pe post de regizor, senatorul de Argeş a intrat şi în vizorul Curţii de Conturi, care i-a luat la puricat activitatea ca director al Teatrului „Nottara” şi actele financiare semnate în această calitate. Aşadar,  ministrul s-a mai trezit cu o bubă în cap, care i-a îmbogăţit „palmaresul” judiciar, şi aşa deosebit de bogat. După ce a luat la puricat gestiunea Teatrului „Nottara”, pe care actualul Ministru al Culturii l-a condus până în decembrie 2010, Curtea de Conturi a descoperit mai multe ilegalităţi privitoare la modul în care au fost cheltuiţi banii instituţiei.
Un capitol aparte al deficienţelor descoperite de Curtea de Conturi este legat de plata unor drepturi de autor. Deocamdată, nu se ştie clar dacă la mijloc a fost vorba de fraudă ori, pur şi simplu, doar de prostie: controalele au arătat că, sub „înţeleapta”  conducere a lui Mircea Diaconu, Teatrul „Nottara” a achitat peste 20.000 de lei sub formă de drepturi de autor, pentru utilizarea unor opere muzicale. Aparent, în această privinţă, lucrurile păreau în ordine. Nici pe departe! Deoarece, în majoritatea cazurilor, acele drepturi au fost achitate, contrar prevederilor legale în vigoare, pentru muzică populară fără autori identificaţi. În plus, controalele au mai constatat că teatrul a mai achitat drepturi de autor şi pentru piese, de obicei muzicale, care au ieşit de multă vreme din perioada de protecţie. În această situaţie au fost şi cazurile unor lucrări muzicale compuse de autori clasici: Chopin, Chaikovsky, Bach ori Bizet.
Marea surpriză a apărut în momentul în care Curtea de Conturi a constatat că Teatrul „Nottara” a plătit drepturi de autor şi pentru diverse zgomote, considerate „efecte sonore“, care fac parte din „banda sonoră“ a unor spectacole. Controalele scos pus în evidenţă că, în această privinţă, a fost vorba despre miorlăituri de pisică, lătrat de câine, ţipete de pescăruşi, dar şi zgomote de paşi ori de valuri, ori picături de ploaie. În privinţa acestor „zgomote de fond“, teatrele au reuşit, decenii la rând, să-şi creeze propriile lor „surse“ de efecte speciale, pe care le realizau chiar la faţa locului, la costuri mici şi fără multe complicaţii de natură tehnică. În cazul Teatrului „Nottara”, banii au fost viraţi în conturile unei asociaţii din România, acreditată să gestioneze drepturile de autor în domeniul muzical. Imediat după finalizarea controlului, Mircea Diaconu, fostul director al Teatrului „Nottara”, a contestat în instanţă concluziile Curţii de Conturi. El a susţinut că toate plăţile care s-au făcut au fost legale, iar acum procesul continuă la Curtea Supremă de Justiţie.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI