ANALIZĂ DEMOGRAFICĂ Deputatul Filip Georgescu, Oracolul de la Piteşti, a ţinut, de curând, în Parlamentul României, un discurs fulminant despre scăderea dramatică a populaţiei din ţara noastră. Pe baza datelor culese de la recensământul din 2011, Don Felipe face praf actuala putere, care, alături de moarte şi pierderea voinţei de reproducere a românilor a decimat, practic, populaţia ţării.
„Când dictatura îi împiedică să-şi spună păsurile, românii îşi iau lumea-n cap…”
Conform datelor parţiale de la recensământul de anul trecut, populaţia României a scăzut sub 20 de milioane de locuitori. În 10 ani, şi populaţia Argeşului a scăzut cu 50.000 de persoane. O astfel situaţie nu a putut fi, însă, trecută cu vederea aşa de uşor de către deputatul PSD Filip Georgescu, atunci când, de la cea mai înaltă tribună a Parlamentului, a tunat şi a fulgerat la adresa actualei puteri, principalul vinovat de scăderea dramatică a numărului populaţiei, în opinia parlamentarului.
„Ţara se goleşte de la an la an”
„Cu două decenii în urmă, eram 23 de milioane de suflete pe pământul de la Dunăre, mare şi Carpaţi, România plasându-se pe locul al şaptelea între ţările Uniunii Europene, din punct de vedere al numărului de locuitori. Astăzi, am rămas 20 de milioane. Ţara se goleşte de la an la an, iar fenomenul depopulării îşi are multiple cauze. Un prim factor în această privinţă este cel demografic. Şi în acest an, sporul populaţiei a fost unul negativ, înscriindu-se pe linia descendentă intervenită după 1990. În luna mai 2011, numărul naşterilor a fost depăşit de cel al deceselor cu 5.578 de persoane. La rândul său, numărul căsătoriilor a fost cu 2.127 mai mic decât cel înregistrat în mai 2010, iar prin hotărâri judecătoreşti definitive, numărul divorţurilor a fost mai mare cu 626.
Stephen W. Mosher, preşedintele Institutului pentru Cercetarea Populaţiei din SUA, spunea, pe bună dreptate: „Când o societate îşi pierde voinţa de a se reproduce, îşi pierde vitalitatea”. O cauză care determină în mod constant scăderea populaţiei o constituie mortalitatea, atât de ridicată în ţara noastră. (…) Mortalitatea generală a crescut la 12,1 decese la mia de locuitori, faţă de 10, cât reprezintă media europeană. În mediul rural, acest indicator ajunge, la noi, la 14,7 la mia de locuitori. România este ţara cu cea mai ridicată rată a decesului în rândul copiilor sub cinci ani: 10,1 la mia de nou-născuţi, de două ori mai mare decât în celelalte ţări comunitare.
„Salariile şi pensiile sunt, la noi, de 7-8 ori mai mici decât în Vest, dar guvernanţii le-au ciopârţit drastic, preconizând un nou asalt asupra lor”
Ţara noastră se plasează pe ultimul loc în UE şi în ce priveşte speranţa de viaţă: 77,4 ani femeile şi 69,8 ani bărbaţii. (…) Dar oare la ce ne puteam aştepta când au fost închise şi comasate peste o sută de spitale, când au fost desfiinţate peste 5.000 de paturi de spital, când medicamentele compensate se dau cu linguriţa (bolnavii de cancer primesc algocalmin în loc de morfină), când la o mie de locuitori au mai rămas doi medici, adică jumătate din media europeană? (…) Scăderea populaţiei este determinată, în cea mai mare măsură, de sărăcia nemaiîntâlnită cu care se confruntă românii de trei ani încoace.
Salariile şi pensiile sunt, la noi, de 7-8 ori mai mici decât în ţările vest-europene, dar guvernanţii le-au ciopârţit drastic, preconizând un nou asalt asupra lor; preţurile cresc în mod aberant, şomajul se apropie de un milion de oameni, iar condiţiile de hrană, de locuit şi de ocrotire a sănătăţii sunt sub orice critică. În aceste condiţii, când dictatura îi împiedică să-şi spună păsurile, românii îşi iau lumea-n cap. Circa 10.000 de medici au plecat, până acum, în alte ţări, în care lucrează pe salarii de 3.000 – 4.000 de euro, iar alţi 16.000 au întreprins demersurile necesare pentru a profesa în străinătate.
Nu mai puţin de 20.000 de cadre didactice au ieşit din învăţământ, mulţi dintre ei angajându-se peste hotare, în diverse munci, cu mult mai bine plătite decât profesorii în România. Au plecat, de asemenea, zeci de mii de muncitori, constructori, electronişti, programatori, ingineri, cercetători şi alţi specialişti. (…)”.