Centrul „Sf. Andrei” din Piteşti, poarta îngerilor spre Cer

POVEŞTI SFÂŞIETOARE Copiii nu ar trebui să moară! Ar trebui ca o lege divină să interzică asta. Din păcate, această lege nu există, iar moartea le dă târcoale zi de zi copiilor aflaţi în fază terminală la Centrul „Sf. Andrei” din Piteşti. Centrul găzduieşte copii ce suferă de boli incurabile şi, din 2003, de la înfiinţare, 21 de îngeri au plecat de aici spre Cer. Majoritatea provin din familii sărace, iar poveştile lor de viaţă, una şi aşa foarte scurtă, sunt cutremurătoare. La doar un an, Adiţă îşi aşteaptă moartea în Centrul „Sf. Andrei”, la fel ca şi Florin, de 16 ani, sau Elena, de 15 ani, ajunşi şi ei la final… Centrul „Sf. Andrei” din Piteşti a fost înfiinţat în anul 2003. De atunci şi până azi, aici au murit 21 de copii, care sufereau de hidrocefalie, spină bifidă, fibroză chistică sau tetrapareză spastică. Centrul găzduieşte în jur de 15 copii, majoritatea din familii nevoiaşe, care nu îşi pot permite tratamentul, unul destul de scump în astfel de cazuri. Ultimul copil a murit la „Sf. Andrei” astă-vară. Era o fetiţă, Roxana, în vârstă de doar 7 ani. La numai 3 ani, Roxana a contactat o meningită, care a transformat-o într-o legumă. „Diagnosticul fetiţei a fost pus la Spitalul „Marie Curie” din Bucureşti. Medicii însă nu i-au mai dat nicio şansă de însănătoşire, aşa că au recomandat familiei, una foarte săracă, să o aducă la noi. Am reuşit să o mai ţinem pe Roxana printre noi încă patru ani. Din păcate astă-vară s-a stins. Pentru că părinţii nu aveau cu ce să o înmormânteze, ne-am ocupat noi de tot, de altfel aşa cum facem în majoritatea cazurilor. Familia ne-a rugat însă să le-o ducem acasă, să o îngroape în cimitirul din sat. Ca să vă daţi seama în ce condiţii trăiau acei părinţi, sicriul fetei nu a încăput pe uşa casei, a trebuit să-l băgăm pe geam. Şi închipuiţi-vă, totuşi, cât de mic este coşciugul unui copil de 7 ani!”, ne-a povestit directoarea Centrului „Sf. Andrei”, Mariana Mândreanu.

La doar un an, Adiţă îşi aşteaptă moartea în Centrul „Sf. Andrei”

Copiii aflaţi acum la Centrul „Sf. Andrei” au vârste cuprinse între 1 şi 16 ani. Cel mai mic este Adiţă, care pe 9 februarie a împlinit un anişor. L-am găsit dormind. Un înger de copil, pe care, privindu-l cum râde în somn, nu ai putea crede că suferă de fibroză chistică, o boală extrem de gravă, ce afectează plămânii. Pronosticul fibrozei chistice este sumbru: majoritatea pacienţilor mor în prima parte a copilăriei. Tratamentele aplicate în ţările dezvoltate au făcut însă ca persoanele diagnosticate cu această boală să poată atinge şi vârsta de 30 de ani. Cum la noi această boală nu poate fi, deocamdată, tratată, iar familia lui Adiţă este una săracă şi nu-şi poate permite un tratament în afara ţării, micuţului nu i-a mai rămas decât să-şi aştepte moartea în Centrul „Sf. Andrei” din Piteşti, care poate veni peste o lună, un an sau doi.

Florin, la doar 16 ani, a ajuns la final, la fel ca şi Elena, de 15 ani

Din păcate, toate cazurile sunt adevărate drame la Centrul „Sf. Andrei”. La această oră, pentru doi dintre copiii internaţi aici, viaţa, şi aşa extrem de scurtă, pare să fi ajuns deja la final. Ei sunt „cei mai mari” din Centru. Florin, de 16 ani, a fost diagnosticat cu miscocefalie şi tetrapareză spastică şi este în ultima fază. Flacăra vieţii abia mai pâlpâie în trupuşorul lui, ce arată ca al unui copil de 9 ani.
Anul acesta, în iulie, Elena ar împlini 15 ani… Se pare însă că viaţa ei se va termina mai devreme, deoarece diagnosticul este unul îngrozitor: mărirea craniului, datorită creşterii de lichid cefalorahidian. Personalul de la „Sf. Andrei” se roagă, totuşi, la Dumnezeu să-i mai poată face măcar o dată tortul aniversar Elenei. Din fericire niciunul dintre aceşti copilaşi nu realizează că va muri. Nu ştiu ce înseamnă moartea.

Mădălin, copilul cu hidrocefalie

Mădălin este primul copil care a fost adus la Centrul „Sf. Andrei”, încă de la deschidere, în 2003. Are 12 ani şi o boală cutremurătoare: hidrocefalie triventriculară, adică o acumulare de lichid în creier, fapt ce duce la mărirea exagerată a capului. Nu comunică cu cei din jur, însă privirea lui arată că înţelege ce se întâmplă cu el. Fiind primul copil din Centru, Mădălin s-a ataşat foarte mult de o asistentă medicală, pe care, atunci când o vede că intră pe uşă, scoate sunete, care, deşi par nişte ţipete, sunt de fapt manifestări de bucurie. Mădălin a fost operat până acum de două ori şi se pare că în curând va avea nevoie de încă o intervenţie chirurgicală. Faptul că Mădălin a ajuns până la 12 ani, se datorează doar eforturilor supraomeneşti făcute de cei de la Centrul „Sf. Andrei”, deoarece familia băiatului nu şi-ar fi permis nicio intervenţie chirurgicală din cauza lipsei banilor.

Trei spiriduşi ai Centrului „Sf. Andrei” merg încă la grădiniţă şi la şcoală

Claudia, Neluş şi Alexandru sunt singurii copii din Centru care merg la grădiniţă şi la şcoală. Deşi pronosticurile medicale sunt sumbre şi pentru ei, bolile de care suferă le mai permit încă să meargă la şcoală sau la grădiniţă. Alexandru are 13 ani şi frecventează cursurile Şcolii nr. 18, unde este elev în clasa a VI-a. Diagnosticul lui este spina bifidă-mielomeningocel. A fost operat, dar de la brâu în jos este paralizat, neputându-se deplasa decât în cărucior. Pentru că merge la şcoală, Alexandru are camera lui. Este un copil timid, care ne-a spus că îi place să meargă la şcoală, deşi pentru asta face eforturi fizice supra-omeneşti.
„Spiriduşii” Centrului sunt Claudia şi Neluş, care au şase ani. Sunt plini de energie, foarte vorbăreţi, şi ştiu să recite multe poezii. Ei merg la o grădiniţă normală, unde s-au integrat fără nicio problemă. Diagnosticul lui Neluş este fibroză chistică, o boală genetică gravă, ce afectează plămânii şi sistemul digestiv, astfel încât copiii sunt expuşi la infecţii repetate ale plămânilor.  
Claudia este foarte vorbăreaţă şi curioasă. Diagnosticul ei, dismorfismul toracic, indică o anomalie a coastelor care, dacă nu sunt prinse într-un corset, îi poat perfora în orice moment organele interne. Pe lângă faptul că fetiţa poartă nişte pantofi speciali, o dată la şase luni, corsetul trebuie schimbat.

Orice donaţie poate face mai uşoară viaţa, şi aşa prea scurtă, a copiilor

Singura sursă de venit a Centrului „Sf Andrei” provine de la Consiliul Judeţean şi de la Fundaţia „Copii în dificultate” din Marea Britanie. Din acest motiv, orice donaţie sau sponsorizare este binevenită. În afară de medicamentele care-i ţin pe aceşti copii în viaţă, ei mai au nevoie şi de o alimentaţie specială, care să susţină tratamentul medical dur pe care sunt obligaţi să-l facă. Ca să nu mai vorbim de pamperşi şi alte consumabile de acest gen.
Astfel, toţi oamenii cu dare de mână sunt aşteptaţi la Centrul „Sf. Andrei” pentru orice donaţie, care poate face mai uşoară şi aşa scurta viaţă pe care aceşti copii o mai au de trăit pe această lume.
Donaţii se pot face la: Fundaţia C.I.D. România, CUI 15467650, str. Petrochimiştilor, nr.18, Piteşti, Centrul „Sf. Andrei”, Cont BRD Piteşti, RO 58BRDE030/SV 13926930300.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.