PANICĂ SUB FELINARUL ROŞU Scoaterea prostituţiei în afara legii şi desfiinţarea bordelurilor prin Legea sanitară din 1930 au creat o adevărată isterie în rândul autorităţilor din Piteşti, care s-au văzut puse în faţa unui val de îmbolnăviri cu sifilis şi blenoragie, boli răspândite de prostituatele clandestine. Prin Legea Sanitară din 1930, bordelurile au fost desfiinţate, iar ocupaţia patronilor caselor de toleranţă, interzisă. Deşi prostituţia era scoasă în afara legii, prostituatele care voiau să practice această meserie o puteau face în continuare numai pe cont propriu, însă cu riscul expunerii la noua prevedere penală a delictului de „contaminare venerică”.
Această nouă prevedere a creat o adevărată isterie în rândul autorităţilor, care s-au văzut puse în faţa unui val de îmbolnăviri cu boli venerice, răspândite de prostituatele clandestine, care nu mai erau ţinute sub un control medical strict, aşa cum se întâmpla până în 1930, când practicarea prostituţiei era legalizată, iar curvele, controlate periodic de medic.
Pentru a ţine şi mai mult fenomenul sub control, autorităţile vremii au înfiinţat „Poliţia de moravuri”. Iată şi care erau argumentele apariţiei acestei noi instituţii: „Problema prostituţiei, în actualele împrejurări, trebuie să fie în mod rapid în atenţia organelor de poliţie. Din punct de vedere moral, ea trebuie stăvilită, căci este o ruşine pentru societatea noastră ca femeile să fugă de munca onestă şi să recurgă, pentru câştigarea mai uşor a existenţei, la exercitarea prostituţiei. Acestea din urmă propagă uşor bolile venerice. În consecinţă, rugăm pe colegi să-şi colaboreze activităţile cu Biroul de Moravuri, semnalând şi trimiţând Chesturei pe orice femeie prostituată clandestină, spre a se preveni un pericol eminent pentru generaţiile tinere imprudente”.
Prostituatele din Piteşti, nemulţumite de noua lege
Şi în Piteştiul interbelic scoaterea prostituţiei în afara legii a avut efecte negative, sifilisul şi blenoragia numărându-se printre principalele boli venerice răspândite cu uşurinţă de prostituatele clandestine din oraş. Legat de acest fenomen, Arhivele Naţionale Argeş, posedă un impresionant material documentar, atât ca volum, cât şi ca informaţie, asupra a ceea ce a însemnat practicarea prostituţiei clandestine în Piteşti, după anii ’30. Un raport al şefului Poliţiei Piteşti, datat 28 august 1933, către superiorii de la Bucureşti, face o radiografie clară a prostituţiei practicate în oraş, arată ce impact aveau reglementările legale asupra fenomenului real şi face chiar propuneri de îmbunătăţire a sistemului.
28 august 1933
Către Inspectoratul Regional de Poliţie Bucureşti
La ordinul Dv. No. 10426/933 am onoare a raporta că în raza circumscripţiei noastre nu s’au descoperit cazuri de trafic de femei în intervalul de la 1 ianuarie 1932 – 30 iunie 1933 şi nici anterior. Case de toleranţă nu sunt în oraşul şi judeţul nostru dar avem în Piteşti un număr de 20 de prostituate, toate majore, etate de 20 de ani fiecare, cari practică prostituţia, parte din ele în case particulare unde au închiriate individual câte o cameră, iar parte din ele în hoteluri. Condiţiunile de trai ale prostituatelor din hoteluri sunt dintre cele mai grele de oarece în majoritatea cazurilor ele sunt exploatate în modul cel mai neomenos de către madamele şi chiar patronii de hotel cărora trebuie să le dea o cotă parte după fiecare client, în afară de plata camerei. Deşi prin legea sanitară s’a interzis patronilor de hotele şi localuri să exploateze în acest fel prostituatele, acestea nu reclamă autorităţilor de frică să nu fie izgonite, complăcându-se a accepta – din cauza mizeriei – să fie astfel exploatate.
O mare parte din prostituatele cari au practicat prostituţia înainte de aplicarea legii prin care s’au desfiinţat casele de toleranţă se plâng că situaţia în care le-a adus noua lege este mult inferioară celei anterioare. În casele de toleranţă autorizate aveau casa şi masa asigurate şi nu erau puse să rabde de foame atunci când nu aveau clienţi cum este cazul astăzi cu noul sistem, în plus nu erau supuse la tot felul de veraţiuni din partea clienţilor căci fiind un grup mai mare şi având putere se puteau apăra, pe când astăzi, ne având cine le apăra mai ales pe acelea cari locuiesc particular sunt expuse la toate neplăcerile din partea clienţilor.
Părerea noastră este că libertatea dată de lege prostituatelor de a exercita prostituţia pe cont propriu nu şi-a atins scopul urmărit de legiuitor de a le elibera de sub exploatarea nesăţioasă a unor case de toleranţă, căci prin această libertate le-a aruncat în braţele altor exploatatori cu tot atât de puţine… ca şi primii. Părerea noastră este deci că sistemul internării prostituatelor în case de toleranţă ar fi cel mai eficient, impunându-le însă cele mai severe restricţiuni patronilor şi stabilindu-se de autorităţile competente raportul de câştig ce trebuie să existe între patron şi prostituate.
Şeful Poliţiei Piteşti
Sifilisul făcea ravagii printre prostituate
După desfiinţarea caselor de toleranţă şi „independizarea” prostituatelor, acestea trebuiau, totuşi, să îşi declare „ocupaţia” şi erau înregistrate în scriptele Biroului Moravuri al Poliţiei Piteşti. Odată înscrise în „Biroul de prostituţie”, fetele erau obligate să meargă săptămânal la vizita medicală, pentru a fi ţinute sub control bolile venerice, care speriase oraşul. Medicul şef al Piteştiului şi poliţistul purtau, după cum reiese din zecile de documente existente în dosarul de arhivă, o intensă corespondenţă referitoare la această temă de strictă actualitate în perioada interbelică.
30 august 1933
Domnule Poliţai,
Avem onoare a vă face cunoscut că în noaptea de 29-30 august a fugit din spital cu hainele spitalului, prostituatele Ioana Ştefan născută în Comuna Cotmeana Argeş- domiciliată în str. Viilor, no. 78, şi Maria Sorcă de 20 de ani născută- domiciliată în str. Eliade Rădulescu no. 4. Rugându-vă să bine voiţi a dispune urmărirea şi aducerea lor la spital, de oarece fiind bolnave de sifilis cu leziuni deschise poate periclita sănătate societăţii.
Medic primar, Emilia Rusu
3 septembrie 1933
Domnule Poliţai,
Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă că în noaptea de 2-3 Septembrie a fugit cu hainele spitalului prostituata Reghina Ivaces de 22 de ani din str. Primăverii nr. 29. Rugându-vă să bine-voiţi a dispune urmărirea susnumitei, fiind bolnavă de sifilis cu leziuni deschise.
Medicul Şef al Oraşului Piteşti.
Domnule Poliţai,
Avem onoarea a vă comunica că astăzi, 13 noiembrie 1933, sau presentat la vizita medicală numai 3 fete şi anume: 1) Zoe Diaconu 2) Maria Tufa şi Ghiţa Valirhe. Dar cele notate pe contra pagină lipsesc de la datele arătate în dreptul fiecăreia. Totodată ţinem să arătăm că suntem informaţi că la Hotel Metropol este o fată- şi la Lăzărescu o altă fată- care practică prostituţia şi la vizită nu vine nici-o dată – iar că cea de la Lăzărescu ar fi bolnavă de boli venerice. Vă rugăm a dispune să se facă cercetare şi să fie aduse la vizita medicală.
Medicul Şef al Oraşului Piteşti
Domniei Sale, Dlui Poliţai al Oraşului Piteşti
Piteşti, 7 decembrie 1933
Domnule Poliţai,
Avem onoarea a vă comunica că examinând fetele fără profesie am constatat: „Fata Maria Tufa de la Hotel Regina am găsit-o bolnavă de blenoragie. Se alătură biletul de intrare în spital.
Medicul Şef al Oraşului Piteşti
Domniei Sale, Dlui Poliţai al Oraşului Piteşti
24 decembrie 1933
Domnule Poliţai,
Avem onoarea a vă comunica că în vederea sărbătorilor de iarnă am suprimat vizita fetelor fără profesie în zilele de 24 decembrie 1933 şi 1 ianuarie 1934.
Medicul Şef al Oraşului Piteşti
Dlui Poliţai al Oraşului Piteşti
Prostituatele care lucrau la „negru” erau date-n primire la Poliţie
Chiar dacă prostituatele din Piteşti aveau voie să lucreze pe cont propriu, multe preferau să nu se declare pe faţă şi „prestau” sub acoperirea unor profesii precum cântăreţe sau servitoare. Existau însă şi atunci sesizări „anonime”, care le deconspirau pe prostituatele ce lucrau sub acoperire.
Domule Poliţai,
Pe strada Râurilor, no 17 locuieşte fata de moravuri uşoare Maria Hanea, care de plan de faţă să ascundă iubirea tuturor bărbaţilor şi se duce la servici ca servitoare în N. Vodă la Madam Nicolescu iar după aceea vine acasă la adresa de mai sus şi face cu diferiţi Soldaţii, Jandarmi de stradă Factorii poştali, Băieţi de Prăvălie, etc. şi alţi diferiţii bărbaţi de mai jos. În fine e corpul iei face ce vrea cu el, dar boalele vorbeşte. Vă rugăm să o chemaţi în fiecare săptămână la vizită şi să se declare în carnet ori decîte ori e bolnavă”.
Confidenţial
Domnule Poliţai,
Avem onoarea a vă comunica. În curte la moştenitorii Anastase Purcăreanu din strada Alex. Lahovari, no.32 locuieşte Silvia Iansca, cântăreaţă la localul de bererie Stoica, Dsa stă cu chirie la doamna Ecaterina Ianoş. Ligia Wildth cântăreaţă dansatoare tot la bereria Stoica şi care are cameră cu chirie la Dl. Dumitru Tane.
Am primit reclamaţii că aceste două doamne nu îşi practică doar meseria de cântăreţe şi prin primirea a mai multor persoane, mai ales noaptea, ar practica prostituţia. Cum locuiesc într-o curte în care sunt o mulţime de familii onorabile, vă rog bine voiţi a cerceta cazul, dacă în adever practică şi prostituţia şi a se lua măsurile legale
Dlui Poliţai al Oraşului Piteşti
Către Parchetul Tribunalului Argeş
Avem onoarea a vă înainta un dosar cu opt file privitor la reclamaţia numitei Terezia Petrescu soţia cafengiului Nae Petrescu din oraşul Piteşti, Piaţa Episcopiei nr. 15, prin care se plânge contra femeilor de moravuri uşoare dela hotel „Regina” dela aceiaş adresă cari fac în permanenţă scandal cu bărbaţii cari vin în stare de ebrietate la hotel făcând imposibil astfel locuirea în acel imobil…
Fişa de lucru a unei prostituate din Retevoieşti Muscel
Un alt aspect interesant din acea perioadă era şi înscrierea prostituatelor la „Biroul de Moravuri”. Practic, acestea erau obligate să completeze un formular denumit „Interogatoriul Femei”, în care trebuiau să răspundă la întrebări precum: cultura pe care o posedă, dacă este celibatară, căsătorită (şi cu cine) sau văduvă, dacă are copii, dacă a fost însărcinată şi dacă are amanţi! Una dintre rubrici se numea „Desfrânată la data de…..”, iar următoarea „Data de când practică prostituţia….”.
Spre exemplu, la Arhivă se păstrează dosarul cu actele prostituatei Cornelia Litescu, născută în 1915 la Retevoieşti – Muscel, venită din Câmpulung, iar din formularul „Interogatoriul Femei” aflăm lucruri destul de interesante: Litescu Cornelia avea 4 clase primare, doi fraţi şi era celibatară. Cornelia fusese „desfrânată” în 1937, dată de la care practica şi prostituţia. Tot din fişa personală aflăm că Litescu Cornelia avusese afecţiuni venerice, nu avea condamnări, iar mijloacele sale de existenţă veneau din practicarea prostituţiei. Interesant este că prostituata declara că niciodată nu a avut amanţi, ci doar clienţi.
Concurenţa neloială pe piaţa prostituţiei din Piteşti, din partea rusoaicelor şi unguroaicelor
Prostituatele piteştene începuseră însă să aibă o concurenţă serioasă şi din partea unor străine care veniseră să „presteze” la noi în oraş. Un document păstrat la Arhivă, datat 1942, este o sesizare către poliţie în care se arată că, „în hotelurile din acest oraş, vin şi se stabilesc prostituate cari au nume străine şi nu au acte de cetăţenie. Aceste prostituate în majoritatea cazurilor sunt rusoaice şi unguroaice”.
Domnule şef,
Am onoarea a vă raporta că la hotelurile din oraş vin şi se stabilesc prostituate cari au nume streine şi nu au acte de cetăţenie. Aceste prostituate în majoritatea cazurilor sunt rusoaice şi unguroaice. Pentru a se cunoaşte sigur situaţia cetăţeniei lor şi pentru a se preîntâmpina mijloacele de informaţii ce posibil ar putea să facă aceste prostituate de origine streină, respectuos vă rugăm să binevoiţi a dispune a se da ordin Biroului de Moravuri să nu mai primească asemenea prostituate…
