INEDIT Doi miliardari bucureşteni şi-au ridicat la Ciofrângeni prima casă-termos din România, care nu pierde niciun strop de căldură. Argeşul este judeţul în care a fost construită prima „casă-termos” din România. Patronii unei firme de construcţii din Bucureşti, magnaţii Marin şi Ruxandra Cruţescu, şi-au ridicat în satul Burluşi, comuna Ciofrângeni, o casă de vacanţă ecologică. Este prima „casă pasivă” din România, cum se cheamă în limbaj de specialitate: o locuinţă aproape etanşă, care nu pierde niciun strop de căldură. Dacă ai încălzit locuinţa o dată, căldura rămâne în camere încă două săptămâni, spun specialiştii. Cei doi şi-au cumpărat în 2003 o bucată de pământ la Burluşi şi, încântaţi de peisaj şi de liniştea zonei, s-au hotărât să-şi ridice aici o casă de vacanţă.
Pentru încălzire, nu se cheltuie mai mult de 200 de euro pe an
Deşi casa este destul de mare – are 7 camere plus un living – pentru a încălzi „locuinţa-termos“, proprietarii nu cheltuie mai mult de 200 de euro pe an. „Casa pasivă” e izolată termic din toate părţile, cu o haină groasă de polistiren, foloseşte panouri solare pentru apă caldă şi încălzire prin podea. Geamurile nu stau deschise mai deloc, să nu se piardă căldura, iar aerisirea se face printr-un sistem inedit de ventilaţie, cu găuri în tavan şi tot felul de conducte care trec prin pământ şi recuperează energia.
„Casa pasivă” costă cu 15% mai mult decât o casă obişnuită, dar scade cu 75% factura la utilităţi. Dar ce reguli trebuie să îndeplinească o casă pasivă? Într-un an, ea trebuie să consume maximum 15 kilowaţi pe metrul pătrat, pe oră, cu toată încălzirea. Spre comparaţie, casa clasică din cărămidă consumă 300 – 400 de kilowaţi.
Ca să ajungă la randamentul acesta, proprietarii au îmbrăcat casa cu mai multe straturi: în exterior, cu polistiren expandat, dens de 24 de kilograme pe metrul cub, sub placă – polistiren extrudat, acoperişul l-au termoizolat cu vată minerală, iar ferestrele le-au pus în trei straturi cu geam low-e şi umplutură de kripton.
Casa din Burluşi se încălzeşte prin pardoseală şi prin aer. Încălzirea prin pardoseală e cu cel puţin 60-70% mai ieftină decât dacă s-ar folosi caloriferul. Centrala termică pentru încălzire prin pardoseală merge pe lemne, la Burluşi. Astfel, un singur coş cu lemne e destul să încălzească toate cele şapte camere.
Sistemul de încălzire a aerului este însă revoluţionar. Se numeşte „pompă de căldură aer-aer” şi costă între 4.000 şi 5.000 de euro. Priza de aer proaspăt e instalată în grădină, chiar lângă casă – e un fel de stâlp subţirel înfipt în pământ, pe care nu l-ai bănui că poate să aerisească o casă întreagă. „Stâlpul” se continuă în pământ printr-o conductă cu ioni de argint. Aparatul se bagă în priză şi începe să pompeze aer curat de afară, înăuntru, recuperând cât mai multă căldură din aerul evacuat. Aerul curat se încălzeşte în aparat, după, ce mai întâi, se plimbă prin nişte conducte la trei metri pe sub pământ şi mai „fură” din căldura solului câteva grade, apoi se plimbă în toată casa. Se duce în fiecare cameră printr-o gură de aerisire fixată în tavan. După asta, e dirijat şi plimbat prin fel de fel de filtre, ca să poată fi refolosit.
Ultima regulă a „casei-termos”: se foloseşte la maximum radiaţia solară. Soţii Cruţescu au fixat pe acoperiş tuburi solare cu vid. Încălzesc apa menajeră chiar dacă cerul este înnorat. Din anul 2015, toate clădirile finanţate de stat sunt obligate să respecte regulile casei pasive.
O locuinţă clasică poate pierde 10% din căldură prin acoperiş, 15% prin zidărie, 5% prin pardoseală şi 20% prin ferestre.
