Pliantele de promovare a obiectivelor argeşene, frumoase dar… pline de greşeli

1,965 views

Nu de multă vreme, Muzeul Judeţean Argeş a reuşit să îşi realizeze, pe bani europeni, o serie de materiale de promovare, pliante, cărţi şi ilustrate, prin care  încearcă să schimbe imaginea veche şi prăfuită a obiectivelor turistice din judeţ. Forma grafică este una excepţională – nici nu se putea altfel, fiind realizate de cei de la DeAgostini, cunoscuţi pentru colecţiile şi publicaţiile lor deosebite – iar informaţiile sunt prezentate frumos şi interesant pentru cel care le citeşte sau le admiră.

Cu toate acestea, au scăpat în ele şi ceva greşeli, poate nesesizate de cititorul obişnuit, dar taxate de specialişti. Astfel, a fost pus în circulaţie, pentru publicul larg, un catalog cu imagini superbe, detalii ale unor piese aflate în muzeu de ani de zile, cărora nici măcar personalul nu le-a dat până acum atenţie, iar ilustratele sunt 3D, schimbându-şi imaginile în funcţie de unghiul din care le priveşti. Toate ar fi bune şi frumoase, iniţiativa – lăudabilă, dar mai multă atenţie nu ar fi stricat! Pentru că, din păcate, în materialele respective regăsim adesea exprimări demne de personajele lui Caragiale. În cele două publicaţii intitulate „Moştenire culturală, istorie şi continuitate”, apărute în iulie 2012 la Muzeul Judeţean Argeş, aflăm ce „iaşte” acela un planetariu în viziunea distinsului personaj umoristic Chicoş Rostogan, pedagogul nostru de şcoală nouă… Care va să zică, planetariul „iaşte” o sală de spectacole destinată, printre altele, „înţelegerii corecte a modului de folosire a lumii în care trăim”. Adicătelea, dacă nu aţi înţeles până acum pe ce lume trăiţi, mergeţi degrabă la Planetariu, unde veţi dobândi cu siguranţă cunoaştere universală!
Totuşi, pe ultima copertă a materialelor, suntem atenţionaţi că acestea „nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”, însă nu ştim care este poziţia Consiliului Judeţean Argeş. Probabil că această criză financiară,  bat-o vina, a micşorat tocmai resursele financiare pentru corectură…
Şi pentru oraşul Mioveni, supranumit cu patos „Cetate de spirit”, s-a realizat un pliant de promovare din care aflăm că locuitorii urbei se numesc „miovenari” şi nu „mioveneni”, aşa cum ar fi fost corect. Pentru a veni în sprijinul administraţiei locale, precizăm că locuitorii din cartierele Colibaşi, Racoviţa şi Făget se numesc: colibăşeni (sună urât, da’ ce să-i faci!), racoviţeni şi respectiv făgeţeni. În concluzie, hârtia suportă orice!

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI