ARTĂ În ultimii doi ani, zeci de peisaje pictate între 1850 şi 1940 în judeţul nostru de cei mai mari pictori români s-au vândut pe preţuri mari la licitaţiile organizate în Bucureşti de către „Artmark”, cea mai mare casă de licitaţii din România. Argeşul s-a lăudat, dintotdeauna, cu nişte peisaje absolut magnifice, fie că a fost vorba de zone din Muscel, Rucăr sau Curtea de Argeş.
Iar multe dintre aceste peisaje au fost imortalizate pentru totdeauna de către cei mai mari pictori români, artişti care şi-au găsit surse de inspiraţie pe meleagurile noastre, fie că a fost vorba de Nicolae Grigorescu, Henri Catargi, Iosif Iser ori argeşeanul Rudolf Schweitzer Cumpăna.
Acum, la ani buni după moartea marilor artişti, peisajele realizate în Argeş au ajuns să se vândă pe sute de mii de euro la licitaţiile organizate de către Casa „Artmark” (cea mai importantă din ţară). Vă prezentăm în continuare cele mai scumpe tablouri reprezentând peisaje din Argeş, tablouri realizate între 1850 şi 1940 şi vândute în ultimii doi ani.
„Cârciumă la Rucăr”, de Nicolae Grigorescu – 230.000 de euro. În „Cârciumă la Rucăr”, Grigorescu ne prezintă un tablou ce are valoarea unui personaj. Baza pentru această remarcă se găseşte în capacitatea pictorului de a personifica, abilitate ce se resfrânge şi aici, în conturarea unui peisaj rural.
„La marginea pădurii”, de Nicolae Grigorescu – 200.000 de euro. O piesă de excepţie, o capodoperă a picturii române, realizată în zona Muscelului, semnată Nicolae Grigorescu. „La marginea pădurii” aparţine perioadei de după şederea artistului la Barbizon şi este datat, cu aproximaţie, între 1868 şi 1872, marcând o fază a creaţiei influenţată de stilul maeştrilor realişti de la Barbizon şi de principiile impresioniste.
„Păstoriţă”, de Nicolae Grigorescu – 175.000 de euro. O păstoriţă se odihneşte zâmbind pe iarbă, în timp ce paşte oile. Imaginea este lirică şi idilică. Lucrarea se remarcă prin folosirea petelor mari de culoare, printr-o paletă luminoasă şi prin adaptarea tehnicii picturale la nevoia de a surprinde momentul. Reprezintă perfect ceea ce artistul descria astfel: „Când priveşti un peisaj, este ca şi cum te-ai uita prin uşă, deasupra câmpiei. La distanţă, vedem lucrurile prin pete de lumină şi de umbră, şi nu prin linii mărunte, cum ar fi când am privi fiecare obiect în parte”.
„Familie de ţărani”, de Rudolf Schweitzer Cumpăna – 26.000 euro. Prim-planul compoziţiei este dominat de prezenţa câtorva ţărani în port tradiţional, ce aparţin spaţiului argeşean, locul de origine al pictorului. Tabloul se remarcă prin simplitatea gesturilor şi prin expresia gravă a chipurilor brăzdate de truda muncii câmpului.
„Peisaj argeşean”, de Nicolae Dărăscu – 14.500 euro. Peisajul, panoramă vastă asupra dealurilor molcome între care se întrezăresc, pierdute, satele, este sinteza căutărilor artistice de o viaţă ale artistului. „Peisajul argeşean” renunţă la dominantele consacrate, roşu şi albastru, construind în prim-plan cu ajutorul nuanţelor de verde şi ocru, punctate de galben şi roşu.
„Case pe Valea Argeşului”, de Rudolf Schweitzer-Cumpăna – 14.500 de euro. „Case pe Valea Argeşului” vine să reîntregească această realitate prin reprezentarea caselor de la sat, mărturii ale îndemânării omeneşti şi ale artei populare româneşti. Izolate la poalele unui deal, cu o perspectivă uşor stranie, în planuri ce pierd din stabilitate, casele lui Cumpăna surprind privitorul prin orchestraţia cromatică inedită.
„Peisaj pe Valea Argeşului”, de Rudolf Schweitzer – Cumpăna – 9.500 de euro. Pictura este realizată sub impresia directă a peisajului, cu repeziciune, fără recursul la schiţe, înregistrând modul particular şi irepetabil în care lumina produce efectele de culoare printr-o gamă vastă de tonuri şi nuanţe alăturate, suprapuse, armonios acordate
„Uliţă de sat argeşean”, de Rudolf Schweitzer-Cumpăna – 8.500 de euro. Pictura „Uliţă de sat argeşean” face parte din capitolul cel mai cuprinzător şi mai relevant al creaţiei sale, cel alcătuit din opere inspirate din mediul rural.
„Peisaj din Valea Argeşului”, de Henri Catargi – 3.500 de euro. Peisajul dovedeşte reverenţa pe care artistul a făcut-o naturii, în mod constant, de-a lungul carierei sale. Zoe Băicoianu, sculptoriţă, şi-l aminteşte pe Catargi din vremurile petrecute la Balcic, unde acesta „cu o perseverenţă şi cu o tenacitate de necrezut, studia structura lucrurilor, în cel mai mic amănunt”.
„Peisaj argeşean”, de Iosif Iser – 3.500 euro. Tabloul evocă orizontul deschis al naturii în pictura lui Iser, într-o imagine care exprimă emoţiile sale faţă de zona Argeşului. Ţăranii apar în peisaj nu ca un adaos sau ornament, ci pentru că aşa se înfăţişează realitatea privirii sale, în comuniune cu pământul. Aceasta este marea artă a peisajelor lui Iser.
