JAF FORESTIER Mii de hectare de pădure din zona protejată a Argeşului au căzut sub drujbe, iar autorităţile nu au făcut nimic nici pentru stoparea distrugerilor, nici pentru regenerarea zonei. „În Parcul Naţional Piatra Craiului, tăietorii de lemne nu vor decât să muncească”. O aluzie la campania publicitară pentru Roşia Montană şi o inspirată paralelă ce zugrăveşte extrem de realist dezastrul petrecut în ultimii ani în Parcul Naţional Piatra Craiului, în zona Argeşului.

„Ce se întâmplă acolo e tragic!”

Despre dezastrul din Piatra Craiului am stat de vorbă cu alpinistul Alex Găvan, cel care merge deseori în zonă pentru antrenamente: „Ce s-a petrecut şi se petrece în continuare în Piatra Craiului nu este grav sau foarte grav, este tragic de-a dreptul! Am fost de curând în zonă, în antrenamente, şi mi s-a rupt sufletul de ce am găsit pe acolo. Nu sunt un tip absurd să nu înţeleg că este nevoie şi de lemn şi că nu se poate altfel fără să tai copacii, dar tăierile trebuie făcute în mod responsabil, aşa cum se face peste tot în lume! La noi însă nu numai că se taie mult şi, de multe ori, ilegal, dar se taie fără milă, fără logică, în dispreţ şi nepăsare. În Parcul Naţional am văzut versanţi întregi defrişaţi „la ras”, ceea ce nu e normal, şi, dacă ştiu bine, e şi interzis prin lege! Evident, asta nu se putea fără aprobarea tacită a autorităţilor şi fără să existe multă corupţie şi înţelegeri la nivel înalt, cred eu! Multe zone defrişate total sunt în partea de sus a munţilor, ferite vederii, şi nu poţi observa măsura dezastrului decât dinspre vârf, acolo unde nu ajunge prea multă lume. Dar ţăranii din Sătic şi din alte sate din zonă ştiu multe, văd camioanele cu lemn trecând, dar nimeni nu îi bagă în seamă. M-am întâlnit odată cu unul dintre rangerii parcului – paznicii plătiţi de Parc să asigure paza – şi l-am întrebat de ce nu se face măcar nimic pentru regenerarea zonei, dacă tot s-a făcut jaful asta. Mi-a răspuns în dispreţ că se regenerează natural! Evident, aşa ceva nu e posibil”, ne-a povestit Alex Găvan.
Şi Adi Sănduloiu, şeful Salvamontului Argeş, ştie ce se petrece pe munţi, văzând an de an, alături de colegii săi, cum pădurile au fost tăiate fără milă, în zone unde nu era permis. „De 6, 7, 8 ani sau mai mult, tot aşa se merge. Sunt versanţi întregi dezgoliţi total, unde s-a tăiat la ras. Ar fi trebuit zone de protecţie, rânduri lăsate la 40 – 50 de metri… Şi, după un an de la tăiere, trebuiau făcute reîmpăduririle. Nici vorbă de aşa ceva, nicăieri! Lemnul trebuie exploatat, dar, dacă vom continua aşa, nu ştiu cu ce vom mai rămâne. Mama ei de treabă, că avem o natură superbă şi ne batem joc de ea! Aproape în niciun loc nu am văzut măcar să se cureţe terenul după nenorocirea asta. Dar asta este. O să ajungem să dăm tot, iar celor care ar trebui să ia măsuri nu le pasă că distrugem totul cu mâna noastră!”

Peste 6.000 de tăieri ilegale în Argeş

Un recent studiu Greenpeace relevă că aproape jumătate, mai exact 48,95% din suprafeţele despădurite în perioada 2000 – 2011 se află în actualele arii protejate. Mai grav este faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, care acoperă mare parte din parcul Piatra Craiului. Acelaşi studiu al Greenpeace arată că Argeşul e campion şi la tăierile ilegale, în ultimii trei ani fiind descoperite peste 6.000 de astfel de cazuri.
Tăierile pe suprafeţe mari pe teritoriul parcului au început, istoric vorbind, odată cu punerea în posesie a locuitorilor din zona Rucăr -Dâmbovicioara. Atât Legea 18 din 1992, cât şi următoarea, 1/2000, au dat proprietarilor de păduri posibilitatea să taie pădurea cum au vrut. Totuşi, pe zona Argeşului situaţia diferă de cea din Braşov, unde se continuă parcul. Dacă la ei majoritatea pădurilor aparţin formelor juridice de proprietate (primării, biserici sau compososerate) în Argeş avem o obşte şi peste 480 de proprietari privaţi.
Primele tăieri legale care au început distrugerea au fost făcute prin 2004, şi, chiar dacă administraţia parcului a făcut câteva  sesizări, indiferenţa autorităţilor, lacunele legii, dar şi corupţia, au permis continuarea distrugerilor.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI