IMPLICARE De „Ziua Europeană a Parcurilor”, conducerea Centrului de Cultură „Brătianu” a realizat o acţiune de ecologizare a unuia dintre cele mai deosebite monumente din patrimoniul cultural naţional, parcul dendrologic de la „Vila Florica”. Joi, 25 mai, în întreaga lume s-a sărbătorit „Ziua Europeană a Parcurilor”. Cu acest prilej, Centrul de Cultură „Brătianu” le-a adresat o invitaţie specială tuturor iubitorilor naturii şi admiratorilor patrimoniului naţional: o vizită într-unul dintre cele mai frumoase parcuri din judeţ, dar şi ţară: Parcul Brătienilor de la „Florica”. Şi, odată cu aceasta, invitaţia de a participa alături de copiii din Ştefăneşti la o acţiune de ecologizare a zonei, dând astfel o mână de ajutor la conservarea şi revitalizarea unui obiectiv deosebit, cuprins în lista patrimoniului cultural naţional. Deşi un aspect mai puţin cunoscut, moşia Brătienilor de la „Florica” este un adevărat parc dendrologic, unde supravieţuiesc încă exemplare din 3 specii de arbori-monument al naturii şi peste 330 de asociaţii floristice şi arhitecturi dendrologice, care au determinat specialiştii în botanică să îl considere o adevărată comoară ce ar trebui nu numai păstrată, ci ocrotită în mod special. Parcul din jurul conacului a fost amenajat, începând cu anul 1869, de către Ion C. Brătianu, după ce a primit moşia moştenire, la moartea tatălui său. În paralel cu ridicarea etajului vilei, el a început şi amenajarea zonei dimprejur, construind alei în serpentine, pe marginea cărora a plantat arbori de esenţe exotice. Munca sa a fost continuată de Alexandru Golescu Albu, recunoscut grădinar şi pasionat dendrolog, ce a plantat specii deosebite, ce se regăsesc şi azi, ajunse la vârste impresionante: chiparoşii de baltă, bradul alb, bradul de Caucaz, bradul argintiu. Exemplare seculare de pini de mai multe soiuri sunt prezente şi în parc, dar şi în pădurea ce se întinde în spatele acestuia. La diversitatea dendrologică a parcului contribuie şi prezenţa unor specii rare, precum Ginkgo biloba, tisa, arborele vieţii, tuia ori chiparos. Conducerea Centrului de Cultură Brătianu, reprezentată de directoarea Simona Şerban, s-a declarat extrem de mulţumită de acţiunea de joi. Numărul tot mai mare al celor care înţeleg efectele pozitive pe care acţiunile de voluntariat le pot avea asupra mediului înconjurător este un semn bun pentru viitor, fiind îmbucurător interesul celor care au dorit să contribuie la protejarea unei moşteniri inestimabile, unice în România, cum este parcul de la „Florica”.
