NEGLIJENŢĂ SAU INTERESE… Deşi legislaţia impune verificarea periodică a stării de sănătate a copacilor din păduri, un gândac de scoarţă a scăpat „neobservat” de specialiştii de la Direcţia Silvică Argeş şi a infestat 8 hectare, tocmai, în zona Vidraru. Cum situaţia a fost scăpată de sub control, directorul Armand Chiriloiu a ordonat defrişarea a peste 1.700 de metri cubi de lemn, fapt ce va crea un dezastru ecologic în zonă. Nu au fost suficiente incendiile din munţii Argeşului, care au distrus mii de hectare de pădure, că, mai nou, un alt pericol e pe cale să apară: un gândac, care îşi face cuib între scoarţă şi trunchiul copacului, a pus pe jar autorităţile din judeţ ce se pregătesc acum să pună la pământ peste opt hectare de pădure, pentru a scăpa de insecta malefică. Zona care a fost deja băgată în carantină se află la Vidraru (!!!), mai exact pe versanţii din apropierea râurilor Buda şi Otic. Aşadar, după scandalul iscat în jurul microhidrocentralelor care se construiesc pe cele două râuri de către magnaţii Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu, defrişarea celor peste 1.700 de metri cubi de lemn infectaţi de gândacii Ipidae va crea un adevărat dezastru ecologic în zonă. În primul rând pentru că acest gen de defrişări afectează profund stabilitatea arboretelui (prin înlăturarea totală a copacilor stopându-se crearea de condiţii favorabile dezvoltării ipadaelor).
Din această cauză şi solul este puternic afectat, prin declanşarea eroziunii la suprafaţă, dar şi în adâncime. „Deşi există şi alte metode pentru distrugerea acestui dăunător, în acest caz invazia este mult prea extinsă şi, pentru a nu cuprinde suprafeţe şi mai mari de pădure, am dispus trecerea imediată la defrişare”, ne-a declarat Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş, despre acest caz care ridică multe semne de întrebare.

„Gândacul de drujbă” împotriva gândacului de scoarţă…

Deşi gândacul de scoarţă, din familia Ipidae, este o insectă care a mai făcut ravagii prin pădurile din munţii româneşti, nu trebuie ignorant nici faptul că, în unele situaţii, doar s-a dat vina pe el pentru a se găsi un motiv suficient de bun şi o acoperire legală pentru defrişarea unor zone montane, unele chiar protejate. Un scandal de acest gen s-a produs anul trecut în Parcul Naţional Retezat, când, sub pretextul că acelaşi gândac a infestat o parte din pădure, zeci de hectare au căzut pradă drujbelor. În faţa valului de sesizări făcute de mai multe ONG-uri, Ministerul Mediului a declanşat atunci o anchetă, în urma căreia s-a stabilit că, de fapt, gândacul era o invenţie a unor „insecte” cu două picioare, care ar fi produs un dezastru de proporţii în Parcul Retezat, dacă defrişările nu ar fi fost oprite la timp.
Teoretic, legislaţia în domeniu impune efectuarea unor teste periodice şi verificarea copacilor tocmai pentru a descoperi din timp şi pentru a stopa astfel de fenomene. Este interesant de verificat cum s-a întâmplat ca acest gândac să atace 8 hectare de pădure la Vidraru fără ca nimeni să îl descopere la timp şi să încerce să stopeze infecţia.
Cei responsabili susţin însă că nimic nu este în neregulă şi că s-au luat toate avizele şi derogările necesare pentru defrişarea celor opt hectare de pădure. „Am avut nevoie de avize şi derogări de la Asociaţia „Natura 2000”, dar şi de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, pentru a putea trece la tăierea arborilor din zona respectivă. Invazia este destul de gravă şi nu o mai putem opri prin alte metode”, mai spune directorul DSA, Armand Chiriloiu.  

„Doctorii” în silvicultură sau măcelarii pădurilor?

Chiar dacă directorul Chiriloiu se ascunde în spatele acestor avize, iar gândacul de scoarţă a afectat pe bune pădurea de pe râurile Otic şi Buda, vina le aparţine în totalitate celor de la Direcţia Silvică Argeş şi Ocolul Silvic Vidraru şi nu insectelor. Ca să fim şi mai clari, cităm din raportul întocmit de comisia Ministerului Mediului, cea are anul trecut a anchetat cazul similar din Parcul Naţional Retezat: „La situaţia descrisă, infestarea copacilor de gândacul de scoarţă s-a ajuns ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu a personalului de specialitate din Ocolul Silvic Retezat şi din Administraţia Parcului Naţional Retezat…”. Concluzia: neglijenţă crasă din partea celor de la Direcţia Silvică Argeş sau „conflict de interese”, aşa cum s-a mai întâmplat, de-a lungul timpului, în cea mai vânată zonă turistică din Argeş?

Metamorfoza gândacului cu două picioare

Gândacul din specia „ips typographus“, familia ipidae, este prezent în toate pădurile de răşinoase şi atacă arborii între scoarţă şi trunchi, ducând la uscarea rapidă a acestora. Mediul propice de dezvoltare a acestor gândaci îl constituie însă arborii doborâţi sau rupţi. Copacii afectaţi de acest dăunător pot fi recunoscuţi după urmele lăsate de această insectă între scoarţă şi lemn, adevărate galerii. Specialiştii spun că un astfel de gândac şi femelele lui pot conduce la moartea unui copac în două-trei luni. Ca urmare a atacurilor produse de aceşti dăunători, materialul lemnos se depreciază prin pătrunderea şi dezvoltarea ciupercilor în galeriile create, ajungându-se la descompunere.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI