INTERVIU Adus ca salvator al echipei din Mioveni, Dică a sfârşit prin a fi dat afară, un lucru nu tocmai plăcut pentru un jucător aflat la final de carieră.
„Nicio echipă din lume nu poate face faţă la acest carusel al tehnicienilor, aşa cum s-a întâmplat la Mioveni”
Puţină lume se gândea că traseul tău la Mioveni va fi atât de scurt.
Nu ştiu câţi oameni se gândeau la asta, dar ştiu că mie niciodată nu mi-a trecut prin cap aşa ceva. Eram convins că de la Mioveni voi ieşi la pensie, dar asta e viaţa.
De ce s-a ajuns aici?
Acum e dificil de vorbit sau de comentat. Rămâne doar faptul că am jucat un tur şi atâta tot.
Totuşi…
Ce să mai spun? Mă doare sufletul atât pentru echipă, cât şi pentru faptul că am fost perceput ca un jucător terminat. Hai să îţi spun ceva: dacă nu mă gândeam să fac treabă la Mioveni, crezi că mai ajutam la modernizarea vestiarelor? Dacă nu îmi păsa de Mioveni, mai veneam şi mai mă luptam să aducem şi alţi jucători cu nume? Mă mai consumam eu atât, dacă mă durea în cot de echipă?
Probabil că nu, dar impresia suporterilor despre tine nu este una tocmai bună.
Rezultatele dezastruoase au condus, în mod normal, la acest lucru. Cine putea să fie de vină, dacă nu noi, cei mai bătrâni? Îmi pare rău că, după o carieră cu multe reuşite, s-a ajuns aici. Vreau să le cer scuze tuturor suporterilor echipei din Mioveni, vreau să le spun că îmi pare teribil de rău, vreau… Nu mai ştiu… vreau să nu se creadă despre mine că am fost rău intenţionat. Aşa a fost să fie.
Totuşi, cine e de vină?
De vină suntem noi, jucătorii. Dar să ştiţi că nici schimbările astea de antrenori nu au dus la nimic bun. Abia ne obişnuiam cu un stil de joc… venea alt antrenor cu alt stil… şi uite aşa am ajuns să fim pregătiţi de cinci antrenori. Nicio echipă din lume nu poate face faţă la acest carusel al tehnicienilor, aşa cum s-a întâmplat la Mioveni. Dar, una peste alta, principala vină este a noastră, a jucătorilor.
„Dacă învingeam Chiajna, eram acum departe”
Ai renunţat uşor la contract.
Normal, pentru că nu am vrut să creadă lumea despre mine că sunt un profitor. Am văzut că nu mai sunt dorit, am văzut că nu mai merge ş, în momentul în care am primit oferta de reziliere, am acceptat-o fără nicio pretenţie. Poate că şi asta dovedeşte că am venit la Mioveni cu inima deschisă. A…şi încă ceva… la reziliere, nu am cerut niciun ban în plus, aşa cum fac alţii.
Relaţia ta cu primarul Ion Georgescu cum a rămas?
Aici este o altă problemă. Dânsul este supărat pe mine. Nu am ce să comentez, pentru că rezultatele au fost rele. Dar vreau să îl asigur că am încercat din toate puterile mele să fac numai lucruri bune pe teren. Că nu au ieşit… Oricum vreau să îmi cer scuze faţă de dânsul pentru toate supărările şi să îl asigur că, ori de câte ori va fi nevoie de mine la Mioveni, voi răspunde prezent.
Care ar fi cea mai mare supărare?
Locul pe care se află echipa şi cartonaşul roşu primit de mine în meciul de la Chiajna. Acolo sunt convins că am fost eliminat pe nedrept. Mai mult, la acel joc cred că s-a rupt şi firul nostru. Dacă învingeam Chiajna, eram acum departe.
Ce îţi doreşti pentru 2012?
Cea mai mare dorinţă a mea este ca CS Mioveni să se salveze de la retrogradare.
Se mai poate?
Niciodată nu trebuie să renunţi la luptă. Punctul obţinut de băieţi la Cluj este dovada clară că această echipă are resurse nebănuite. O să fie un retur de foc, în care Mioveniul porneşte cu doar 9 puncte. Bun… dar în fotbal surprizele apar deseori, iar echipa noastră poate să se salveze. Ştiu că unii or să spună despre mine că sunt nebun, dar eu asta cred. Cu multă muncă, sprijin din partea domnilor de la Primăria Mioveni şi cu puţin noroc, la anul, echipa va juca tot în Liga I.
