SFÂNTUL SCANDAL… Deşi Consiliul Local Mioveni a alocat 40.000 de lei pentru refacerea ansamblului bisericesc de la Mănăstirea Vieroşi, lucrările sunt blocate deoarece Arhiepiscopia Argeşului îşi invocă dreptul de proprietar. Varianta propusă de mai marii bisericii argeşene este ca banii să ajungă mai întâi în contul Arhiepiscopiei, după care să se demareze lucrările, situaţie refuzată de primarul Georgescu, deoarece acest lucru contravine legii.

După războiul dintre Primăria Mioveni şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului privind catedrala din oraş, edificiu pe care mai-marii bisericii argeşene şi l-ar fi dorit trecut în patrimoniul propriu, un alt conflict edilitaro-bisericesc a izbucnit între primarul Ion Georgescu şi arhimandritul Caliopie, mâna dreaptă a Arhiepiscopului Calinic. Mai precis, este vorba de ansamblul Mănăstirii Vieroşi, situat în cartierul Făgetu, din Mioveni, inclus pe Lista Monumentelor Istorice ca edificiu de importanţă naţională – categoria A. Lăcaşul, construit între anii 1571 – 1573, ctitoria vornicului Ivaşcu Golescu şi a clucerului Albu Golescu, a avut statut de incintă monahică până în anul 1864, când a fost transformată în biserică de mir. Importanţa istorică a mănăstirii este dată de statutul aparte pe care construcţia l-a avut: a fost mănăstire fortificată, care servea la adăpostirea podoabelor şi obiectelor de valoare în timpul invaziilor sau a vremurilor de restrişte.
Acum, însă, din cauza neînţelegerii între cele două părţi, întreg ansamblul se află într-o puternică stare de degradare. Cea mai grav afectată este Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din cimitir, ajunsă, practic, o ruină. Deşi Arhiepiscopia nu a făcut nimic de zeci de ani, în ce priveşte restaurarea, acum, când s-au alocat banii, îşi invocă dreptul de proprietar. Motivul, însă, este altul: călugărul Caliopie nu a uitat că primarul Ion Georgescu i-a interzis să participe la slujba de sfinţire a catedralei, după ce cu o săptămână înainte, mâna dreaptă a lui Calinic îl somase pe edil să semneze actele de cedare a edificiului din patrimoniul Primăriei în cel al Arhiepiscopie.

Primăria da, Arhiepiscopia ba

Pentru ca acest edificiu bisericesc să nu se piardă şi să fie introdus în circuitul istorico-turistic, Consiliul Local Mioveni a alocat în acest an suma de 40.000 de lei pentru efectuarea lucrărilor de cercetare arheologică şi descărcarea de sarcini arheologice ale arealului aferent. Disponibilitatea autorităţilor publice locale şi a primarului Ion Georgescu s-a lovit însă, din nou, de atitudinea obstructivă a administratorului legal – Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Actualmente, lucrările sunt blocate de neînţelegeri privind modalitatea concretă de folosire comună a fondurilor, mai ales că legea împiedică o autoritate a administraţiei publice locale să finanţeze din buget astfel de lucrări pe un teren care nu se află în administrare directă, ci aparţine unui terţ. Altfel spus, ambiţiile şi orgoliul nemăsurat de care dau dovadă mai-marii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului nu duc la nimic bun. Iar intenţiile cât se poate de bune ale primarului din Mioveni se lovesc de nişte interese subiective ale unor feţe bisericeşti sus-puse, a căror sete de putere nu are limite… pe pământ.

Mormintele săpate în apropierea bisericii au afectat structura de rezistenţă

În vreme ce Arhiepiscopia pune piedici refacerii ansamblului Mănăstirii Vieroşi, lăcaşul de cult a ajuns rampă de depozitare a gunoiului menajer. Urmele de frescă au dispărut şi ele din cauza fisurilor pronunţate, prin care se poate chiar vedea direct în interior. Aceste crăpături au permis intemperiilor vremii să pătrundă direct în incinta lăcaşului, accelerând procesul de distrugere. Incinta a devenit un pericol pentru trecători, structura de rezistenţă fiind slăbită şi din cauza excavării pământului din apropierea fundaţiei, întrucât s-a aprobat ca o serie de morminte să fie săpate chiar în apropierea bisericii, iar această lucrare a dus la afânarea terenului, creând un pericol suplimentar asupra structurii de rezistenţă. Biserica mare este, la rândul ei, afectată de igrasie, vizibilă atât pe faţadele exterioare, cât şi la interior. Există riscul ca acest fenomen să cuprindă elementele de originalitate cu caracter de unicat pentru arealul geografic care fac atât de special acest monument.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI