
Interesul pentru un investitor de talia Renault, care va aduce după el o întreagă pleiadă de furnizori, a fost atât de mare pentru statul marocan, încât a pus la dispoziţie, pe lângă suprafeţe de teren şi scutiri de taxe, şi o infrastructură la cheie, facilităţi la care, în România, francezii încă mai visează. Uzina din Tanger, cea care va asambla în prima fază a dezvoltării modelul Lodgy sub marca Dacia, a început, oficial, să producă din luna februarie, iar capacitatea maximă de producţie – 400.000 de unităţi – o depăşeşte pe cea a uzinei de la Mioveni. După cum se vede, pentru statul român nu contează deloc faptul că uzina Dacia este cel mai mare exportator al României şi nici că deţine aproape 10 din PIB. Este absolut revoltătoare această întârziere excesivă în a reabilita „drumul groazei” DN 73 Piteşti – Câmpulung – Braşov sau în a reconstrui porţiunea dintre A1 şi Titu, cu toate că acolo este amplasat Renault Technologie Roumanie, al doilea Centru Tehnologic din lume al grupului Renault. Nu mai vorbim de faptul că grupul Renault are peste 18.000 de angajaţi în ţara noastră, iar activităţile sale generează peste 130.000 de locuri de muncă în întreaga economie românească.