BALANŢĂ NEGATIVĂ Conform datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice, Argeşul ocupă locul 9 în topul judeţelor care dau la bugetul de stat mai mulţi bani decât primesc. Statul a încasat anul trecut de la toate judeţele şi Municipiul Bucureşti taxe şi impozite în valoare de peste 25,5 miliarde de euro. Către judeţe s-au întors de la bugetul de stat, sub forma cotelor defalcate din impozitul pe venit şi din taxa pe valoare adăugată, doar 6,5 miliarde de euro, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice. Au fost însă şi 15 judeţe unde sumele virate către bugetele locale au fost mai mari decât taxele şi impozitele plătite statului. În restul de 27, printre care şi Argeşul, banii primiţi înapoi de la stat au fost cu mult mai puţini decât cei daţi la buget. Potrivit datelor oficiale, Argeşul a trimis în 2011 către bugetul de stat 229.214.286 de euro, reprezentând taxe şi impozite, şi a primit înapoi, sub formă de defalcări către bugetele locale, doar 145.285.714 euro. Adică doar 63 de euro, din 100 plătiţi la buget, s-au mai întors în judeţ, mai exact 63,3%.    
Cu acest procent, judeţul nostru se clasează  pe locul 9 într-un top al judeţelor care asigură veniturile la bugetul de stat, făcând parte dintr-un pluton fruntaş format din Constanţa cu 14,4%, Ilfov – 15,99%, Cluj – 14%, Timişoara – 44,6%,  Braşov – 46,1%, Prahova – 47,7%,  Arad – 55,1% şi Sibiu- 57,6%. Potrivit statisticii, Bucureştiul este cel mai defavorizat în această situaţie – cu doar 11,2%. Printre judeţele care primesc mai mult decât produc se numără Vaslui, Botoşani, Teleorman, Călăraşi, Vrancea, Caraş-Severin, Suceava, Neamţ, Mehedinţi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Tulcea, Gorj, Maramureş şi Olt.
Valoarea taxelor şi impozitelor încasate la bugetul central din fiecare judeţ în parte este direct proporţională cu populaţia, cu numărul de angajaţi şi cu mărimea mediului de afaceri. Astfel se ajunge ca judeţele cu economie puternică, ce asigură multe locuri de muncă şi plătesc taxe şi impozite pe salarii şi profit să asigure necesarul de fonduri şi pentru zonele sărace, fără resurse şi industrie. Principiul pe care sunt repartizaţi banii este cel al solidarităţii, aceste judeţe riscând să „moară”, fără ajutorul celorlalte. Din punctul de vedere al judeţelor puternice însă, fondurile redirecţionate către „surorile sărace” înseamnă o pierdere, care ar fi putut fi investită în infrastructură, proiecte de dezvoltare sau servicii pentru populaţie.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI