STUDIU DE CAZ Gheorghe Badea de la Subansamble şi Constantin Pănescu de la Alcadibo, alături de alţi 86 de miliardari români, au făcut obiectul unei cercetări ştiinţifice a unui grup de masteranzi de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti (SNSPA). Practic, lucrarea academică s-a axat pe două dimensiuni. Prima: despre percepţia subiectivă, personală a miliardarului despre el însuşi şi poziţia sa în structura socială, iar cea de-a doua – reconstrucţia magnatului din perspectiva cercetătorului. Printre cei 88 de miliardari români care au fost selectaţi ca studiu de caz s-au numărat şi doi argeşeni – Gheorghe Badea, patronul Grupului Industrial Componente, şi Constantin Pănescu de la Metabet. Alături de cei doi magnaţi argeşeni au mai fost studiaţi miliardarii Tiberiu Urdăreanu, Gheorghe Hagi, Adriean Videanu, Dan Voiculescu, familia Zinger, Sorin Ovidiu Vântu, Culiţă Tărâţă, Emrico Perini, Puiu Popoviciu, Ovidiu Tender, Viorel Cataramă şi alţii.
Redăm profilul lui Gheorghe Badea de la Subansamble, realizat de masteranzii de la SNSPA. „Gheorghe Badea, 64 de ani, reşedinţa Argeş, avere estimată 22 milioane euro. Căderea înregistrată de piaţa auto, pe fondul reducerii vânzărilor din cauza crizei, a avut repercusiuni şi asupra afacerilor producătorilor de subansamble. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Gheorghe Badea, care deţine, împreună cu fiii săi Cătălin şi Silviu, pachete importante la Grupul Industrial Componente din Piteşti. Producţia merge în principal pe piaţa internă, dar şi la export. În 2009, cifra de afaceri a Subansamble Auto, producător de piese şi accesorii pentru autovehicule, s-a redus de la 10,3 milioane de euro, în 2008 la 6,9 milioane de euro. S-au mărit, în schimb, afacerile Gic Nosag Metal (fabricarea de produse metalice), de la 17,1 milioane de euro în 2008 la 19,2 milioane de euro în 2009, semn că sunt şi sectoare care merg, în ciuda contextului economic defavorabil. Pe lista parteneriatelor realizate de firma din Piteşti se numără cele cu Lear Corporation, Johnson Controls şi Dow Chemical din America, dar şi cu Faurecia, Valeo şi Treves din Franţa sau cu Yazaki, Sumitomo – Japonia. Din cauza crizei, compania lui Badea a fost nevoită să renunţe la o parte din angajaţi, având de suferit şi parteneriatele cu firmele străine. Badea mai are acţiuni şi la mai multe hoteluri, printre care se numără Star Piteşti, Posada Curtea de Argeş sau Cumpăna – Lacul Vidraru. De asemenea, mai are participaţii şi la Parcul Industrial Piteşti. Gheorghe Badea este pasionat de pictură, nu este însă un colecţionar profesionist. De asemenea, îi place sportul. Are şi de ce, pentru că, pe vremuri, a fost baschetbalist. Acum joacă însă tenis de câmp, dar îi place şi să schieze, lucru pe care speră să-l poată face cât mai mult timp.”
Concluzia celor de la SNSPA despre magnatul argeşean este următoarea: „Imaginea lui Gheorghe Badea este afectată de articole din media ce fac referire la presupuse tranzacţii imobiliare realizate în mod fraudulos”.

Imaginea lui Pănescu, afectată de un tun imobiliar

Constantin Pănescu, avere: 16-18 milioane de euro; vârstă: 51 de ani; reşedinţă: Argeş. Domenii: industrie, comerţ, construcţii, turism. Nu multe sunt firmele din România care reuşesc să intre pe piaţa externă şi să trăiască din exporturi. Un astfel de exemplu este Metabet, companie controlată de Constantin Pănescu şi familia Zamfir din Piteşti. Compania a livrat în 2009 structuri metalice şi piese prelucrate din metal în ţări precum Germania, Franţa şi Spania, exportul reprezentând circa 70% din afaceri. Au mai fost exportate macarale portuare în Germania şi Italia, dar şi aparate antiseismice în Franţa, Spania, Portugalia şi Polonia. Semn că produsele româneşti au căutare. În 2009, Metabet a avut o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro faţă de 12 milioane în 2008, în timp ce profitul s-a dublat la 2,5 milioane de euro. Şi Alcadibo, cu activitate în distribuţia de echipament electric de joasă tensiune şi de materiale pentru instalaţii electrice, a avut anul trecut creştere, fiind consemnat un avans de 20%, în timp ce pe Selca, firmă care se ocupă de construcţii civile şi industriale, a fost consemnată o scădere de 7-8%. Selca a avut în 2009 o cifră de afaceri de patru-cinci milioane de euro şi un profit în creştere faţă de 2008. După ce în prima parte a anului 2009 nu s-a putut lucra din cauza timpului, Pănescu a mizat pe un contract de circa şase milioane de euro, legat de staţia de epurare a Piteştiului”. Concluzii: „Imaginea omului de afaceri este afectată de anumite apariţii din media ce fac referire la modalitatea de creştere a averii acestuia: Un tun imobiliar de 2 milioane de euro”.

Bossul de la Romstal, Enrico Perini, nu este un filantrop

Conform celor de la SNSPA, Enrico Perini, fostul ginere al lui Constantin Nicolescu, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri de pe piaţa locală, care şi-a început business-ul în România, după ce şi-a dat demisia de la o firmă din Italia cu 12 angajaţi. Business-ul Romstal l-a început abia în 1994, după ce a strâns 30.000 de euro şi a accesat un credit de la furnizorii cu care lucra în Italia. Chiar dacă a terminat doar opt clase, într-un an a învăţat limba română şi ulterior s-a mutat aici, unde a obţinut şi cetăţenie. În următorii ani, a apărut şi primul milion de euro făcut pe piaţa românească, pe care l-a obţinut „cu mult efort, cu o echipă bine închegată şi cu o strategie de afaceri care a dat roade”, spune Perini fără a oferi alte detalii.
Deşi are un imperiu financiar impresionant, Enrico Perini nu este deloc un om ce poate fi perceput ca arogant, niciodată nu pare să ia în proporţie de 100% creditul pentru succesul afaceri sale.
Enrico Perini nu se face remarcat din punct de vedere filantropic, nu pare să resimtă nevoia acelui “giving back to society”. Pare însă extrem de fidel oamenilor care l-au ajutat să se ridice în afaceri, un fapt ce atestă acest lucru fiind acela că managerii de la Romstal sunt neschimbaţi de 10 ani.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI