FAIMĂ În doar 10 ani, Bibiana şi Diana Stanciulov au făcut dintr-o fabrică în paragină un brand de cinci stele, recunoscut calitativ în Uniunea Europeană şi multipremiat la Bruxelles. De cum se termină centrul Topoloveniului şi faci dreapta pe strada Maximilian Popovici, o arteră ciudată în formă de cerc cu rază mare, ai senzaţia că ai plonjat în perioada interbelică. Drumul e prost, cu gropi împrăştiate aleatoriu şi nu e deloc o bucurie pentru şoferi. De o parte şi de alta vezi destule hale şi clădiri dezafectate, tocmai bune pentru un decor de film de război. Cine s-ar gândi că pe acest drum, undeva pe dreapta, la aproape un kilometru de centrul oraşului, se află cel mai cunoscut produs alimentar românesc peste hotare? De câţiva ani, magiunul de Topoloveni nu încetează să uimească. Strânge cele mai importante premii pentru calitate la Bruxelles şi, din aprilie, fabrica a devenit primul producător alimentar din România care primeşte Indicele Geografic Protejat (IGP) din partea Comisiei Europene. În plus, din februarie 2010, este şi furnizor oficial al Casei Regale şi deţinător al certificatului de „cod NATO de agent economic”.
Intrarea veche din curte şi păzită de doi.. maidanezi e doar o aparenţă vetustă. Pentru că, dincolo de ea, se află făbricuţa modernizată cu 493.608 euro de la Uniunea Europeană. Pare paradoxal, dar doar 23 de oameni lucrează la fabrica de magiun care anul trecut a avut o producţie de 180 de tone.
O firmă în care nu există departamente, nu au şedinţă de CA, nu există nici măcar o secretară, dar comportamentul pe piaţă lasă impresia unei multinaţionale care ocupă 6 etaje într-un turn de birouri din Bucureşti. Este fabrica ce scoate din anonimat Topoloveniul şi nu numai. O poveste de succes cu parfum 100% de femeie şi pentru care „vinovate” sunt Bibiana Stanciulov şi fiica sa, Diana Sonia Stanciulov. Acum 10 ani, ele au avut curaj să cumpere, cu un împrumut de trei miliarde, o fabrică ce ajunsese un morman de fiare vechi şi de clădiri în paragină.
Diana Stanciulov, sociolog de profesie şi fost om de radio, a avut fler, putere de muncă şi o dârzenie de invidiat. Şi, încet-încet, magiunul de Topoloveni a renăscut din propria-i cenuşă.
Până şi capacele sunt…eco
Săptămâna trecută, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la preluarea fabricii, politicienii s-au înghesuit să vină la Topoloveni. Nu e prima oară când magiunul de Topoloveni atrage elitele politice ca un magnet, printre cei cuceriţi de dulcele produs numărându-se şi ministrul Elena Udrea, unul dintre promotorii săi.
Nu au lipsit preşedinţii PSD şi PC, Victor Ponta şi respectiv Daniel Constantin, europarlamentarul Daciana Sârbu şi nici toate autorităţile locale şi judeţene. Ce au vorbit politicienii, e prea puţin interesant. Fie că a fost pus pe clătite sau în prăjituri, magiunul de Topoloveni i-a eclipsat total. Dulcele şi ispititorul produs i-a făcut pe cei mai mulţi dintre invitaţi să aleagă o degustare, în loc de o ascultare de speech-uri prozaice şi terne. Practic, la ora actuală, alături de „Dacia”, magiunul de Topoloveni este produsul românesc cel mai apreciat peste hotare. Un ambasador delicios, imparţial şi fără cusur al ţării noastre.
Trebuie spus că SONIMPEX SERV COM, cea care deţine fabrica de la Topoloveni, este singurul producător român din domeniul prelucrării şi conservării fructelor fără zahăr adăugat şi fără agenţi de conservare. Iar la magiun până şi…capacele sunt eco. După cum ne-a precizat Diana Stanciulov, de anul trecut, compania şi-a extins portofoliul şi cu dulceţuri de afine ecologice, vişine, căpşuni, gutui, dar şi cu zacuscă de vinete. Producţia din acest an va merge exclusiv la import. „Sperăm să ajungem la o producţie de 200 de tone, deşi este un an greu pentru prune”, spune Diana Stanciulov. Deşi climatul economic nu este tocmai unul favorabil, se speră ca, nu peste mult timp, să se reia şi exporturile. Magiunul păstrează calităţile fructului, pentru că utilajele din fabrică permit mărunţirea pieliţei, astfel încât aceasta să intre integral în compoziţia produsului. „Dacă îndepărtezi pieliţa, elimini practic vitaminele, mineralele, micro şi macronutrienţii, adică tot ce este mai bun în fruct”, spune Bibiana Stanciulov. Iar dacă astăzi magiunul de Topoloveni este pe buzele şi pe…papilele gustative ale multora, acest succes li se datorează şi celor 23 de angajaţi care lucrează zi de zi la fabricarea acestui miracol dulce. Miracolul care s-a născut dintre fiare vechi.
