Poezia „Marş de adio“ a lui Adrian Păunescu a surprins memorabil evenimentele politice pe care le trăim. Eşecul politic al USL va rămâne unic în istoria post-decembristă a României. Să obţii o majoritate parlamentară uriaşă, iar, în mai puţin de doi ani, să eşuezi lamentabil este dovada incontestabilă a unei incompetenţe politice din partea celor trei partide care au format USL-ul. În vremea aceasta, populaţia a fost îndopată cu promisiuni nerealiste, Guvernul şi instituţiile publice au fost umplute cu oameni incompetenţi, plagiatori şi corupţi. Drumul spre faliment al ţării continuă însă şi după ruperea alianţei, iar un exemplu convingător vine chiar de la Argeş. În vreme ce la Bucureşti, parlamentarii liberali argeşeni au votat ruperea USL, la Argeş, atât PNL-ul, cât şi PSD-ul, vor să administreze în continuare, împreună, judeţul, deşi, oficial, „USL-ul a intrat în insolvenţă“. O mostră a „ciolaniadei“ de la Argeş, dintre PSD şi PNL, s-a consumat vinerea trecută în şedinţa de consiliu, când, după plecarea lui Constantin Nicolescu şi vacantarea postului de preşedinte al CJ, a trebuit ales unul dintre cei doi vicepreşedinţi, care să preia atribuţiile de preşedinte până la organizarea alegerilor. Nici nu se anunţase bine procedura de vot, şi Constantin Polexe, vicepreşedintele din partea PNL, i-a îndemnat pe toţi consilierii judeţeni să-l voteze pe Florin Tecău de la PSD. „Noi la Argeş vrem să ducem la bun sfârşit proiectul politic al USL (!!!) pe care ni l-am asumat alături de PSD şi de aceea vă cer să nu mă votaţi pe mine, ci pe domnul Florin Tecău…“. Despre această curvărăsie politică, ce continuă şi după ruperea USL, s-ar putea scrie pagini întregi, însă credem că cel mai bine a făcut-o poetul Adrian Păunescu într-o poezie memorabilă intitulată „Marş de adio“, unde totul se potriveşte cât se poate de bine vremurilor pe care le trăim.

Poetul Adrian Păunescu a surprins în poeziile sale adevăruri crude ale societăţii româneşti

Marş de adio

La muncă, derbedei, că trece anul
Şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
Făceaţi pe democraţii cei cucernici,
Cristosul mamii voastre de nemernici!
Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
Şi-apoi convingeţi-vă că e bine.
 
C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
Şi i-aţi distrus averile şi steagul.
S-ajungem colonia de ocară
Care-şi va cere scuze în maghiară.
Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,
Aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.
 
Şi, prin vânzări de ţară infernale,
Aţi omorât cu voia animale.
La greul greu care mereu ne-ncearcă,
Răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu
Întoarceţi România-n Evul Mediu.
 
Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,
V-aş desena cu acul, să vă sperii.
Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,
Ci credite din călimări străine.
Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
Şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.
Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
S-au compromis negustorind Ardealul.
 
De unde sunteţi, mă, din ce găoace,
Cum v-au putut părinţii voştri face?
Ce condimente le-au picat în spermă
De e trădarea voastră-atât de fermă?
Aţi pus nenorocita voastră labă
Pe-această tristă ţară basarabă.
 
Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
S-o faceţi curva voastră de serviciu.
Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
Dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
Aţi inventat examene severe,
Supunere poporului spre a-i cere.
 
Şi toată zbaterea a fost degeaba
Că-n nas mai marii v-au închis taraba.
Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
Actori într-o politică obscenă.
Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară,
Ia cereţi-vă, puţintel, afară.
 
Decât să vă trimită ţara noastră,
Mai bine mergeţi voi în mama voastră.
Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
Şi nu albanizaţi această ţară.
Băgaţi viteză, că vă trece anul
Şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
Şi ce vă pot eu spune la plecare
Decât lozinca lui Fănuş cel mare:
 
Nenorociţilor, se rupe şnurul,
La muncă, la bătut ţăruşi cu curul!

Comments

comments

DISTRIBUIȚI