Iohannis: “Abordări de tipul dăm azi o lege şi mâine o modificăm prin ordonanţă trebuie să dispară….”

 

Preşedintele Klaus Iohannis a ţinut astăzi un discurs în plenul Parlamentului în care a vorbit despre problemele acestei instituţii: “Abordări de tipul dăm azi o lege şi mâine o modificăm prin ordonanţă trebuie să dispară…. Legi care privesc domenii fundamentale pentru funcționarea economiei și societății românești au fost modificate în nenumărate rânduri: vechiul Cod fiscal, de 135 de ori, Legea educației, de 26 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătății, de 114 ori, Legea administrației publice locale, de 38 de ori, Codul Muncii, de 28 de ori, legislația privind achizițiile publice, de 35 de ori.

Principalele declaraţii ale preşedintelui Iohannis:

– Am spus și o voi repeta de câte ori va fi nevoie: îmi doresc un Parlament puternic și care să se bucure de încrederea cetățenilor. Nu pot concepe o Românie puternică fără ca instituția sa cea mai larg reprezentativă să fie pe măsură. Cred că sunt două aspecte esențiale care ar trebui să definească astăzi un Parlament puternic: o legislație de calitate și raporturi funcționale cu celelalte puteri din stat, toate acestea, desigur, în beneficiul cetățeanului.

– Astfel, doar în anul 2015, asupra vechiului Cod Fiscal s-a intervenit legislativ de 13 ori. Legea educației, cea privind reforma în domeniul sănătății, Legea administrației publice locale și Codul Muncii au fost modificate la interval de 2-3 luni sau chiar de 2-3 ori în aceeași lună. Am constatat, de asemenea, că prin două legi distincte, trimise aproape concomitent la promulgare, s-a modificat același act normativ.

– Am văzut recent un studiu în care 80% dintre români se arătau nemulțumiți că legile din România sunt greoaie. Faptul că oamenii își doresc norme juridice mai clare, mai simple, care nu se schimbă peste noapte, nu cred că este o surpriză pentru nimeni. Însă această realitate trebuie să capete un răspuns.

– În prezent, în România sunt în vigoare aproape 14.000 de legi, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului. În 2015, dintre legile adoptate de Parlament, peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonanțe simple sau de urgență. Această proporție este un bun indicator al modului în care arată relația dintre puterea legislativă și cea executivă.

– Pe de altă parte, de la intrarea în vigoare și până în prezent, legi care privesc domenii fundamentale pentru funcționarea economiei și societății românești au fost modificate în nenumărate rânduri: vechiul Cod fiscal, de 135 de ori, Legea educației, de 26 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătății, de 114 ori, Legea administrației publice locale, de 38 de ori, Codul Muncii, de 28 de ori, legislația privind achizițiile publice, de 35 de ori. Sunt doar câteva exemple. Acestea însă nu sunt simple statistici. În spatele cifrelor sunt oameni. Sunt concetățenii noștri, care ne-au ales să-i reprezentăm, cu problemele, preocupările și viețile lor.

– În spatele acestor cifre sunt elevii care nu știu după ce manual vor învăța în anul următor și ce examene vor da, sunt pacienții și medicii, sunt angajații și angajatorii, sunt antreprenorii care vor să investească dar nu știu exact ce taxe vor plăti și câte. În spatele acestor cifre sunt școli și spitale sau mari proiecte de infrastructură promise, dar nerealizate.

 – Marile sisteme publice, educația și sănătatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbărilor frecvente și punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjuncturi. Cred că felul în care se fac, dar mai ales în care se schimbă legile în România, este una din sursele profunde ale ineficienței acestor sisteme. Consecința imediată a acestei stări de fapt a fost nu doar erodarea încrederii în Parlament, ci, mai grav, a încrederii în lege, în general.

– Să spunem punct și de la capăt. Acesta poate să fie un moment zero, de la care să pornească recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului și ca fundament al relațiilor sociale. O legislație flexibilă, elaborată în directă legătură cu nevoile și așteptările societății, eliberată de populism și durabilă în timp reprezintă fundamentul oricărui stat de drept și trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice.

 – Parlamentul poate și ar trebui să se plaseze în centrul unui demers de asanare, simplificare și sistematizare a legislației din România, care s-o facă mai coerentă, mai stabilă și mai predictibilă.

– Ce va însemna acest lucru în mod direct pentru noi toți? Va însemna că pacientul știe clar ce drepturi are, cât plătește și ce servicii primește, că un investitor își va putea dezvolta un plan de afaceri pe 10 ani fără teama că regulile se vor schimba peste noapte, că un om care vrea să își plătească taxele nu trebuie să se plimbe ore în șir de la un ghișeu la altul și că nu va dura 20 de ani ca să construim o autostradă. Va însemna că elevul care intră în clasa I şi părinţii acestuia vor ști ce studiază, ce opțiuni de educație are, ce examene trebuie să dea și își va putea contura viitorul pentru 10, 12, 15 ani.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI