ANALIZĂ Din 1990 şi până în prezent, Argeşul a avut 12 prefecţi. Cel mai controversat a fost Vasile Niţu, supranumit şi „Prefectul Philadelphia”, iar cel mai ciudat a fost Aurel Teodorescu, care îşi pregătea mâncarea pe un reşou improvizat în birou. Cel mai longeviv în funcţie a fost Ion Cîrstoiu, iar cel mai scurt mandat ca prefect, de doar două luni, l-a avut Cătălin Teodorescu. Una dintre cele mai importante instituţii publice din judeţ, Prefectura Argeş a avut o pauză de 40 de ani în timpul regimului comunist şi a fost repusă în drepturi după căderea lui Ceauşescu.

Din ianuarie 1990 şi până în prezent, la conducerea instituţiei au fost 12 prefecţi, incluzându-l aici şi pe actualul prefect, Gheorghe Davidescu. Care au fost prefecţii Argeşului şi cum au ajuns ei în această funcţie înaltă, aflaţi mai jos.
Nicolae Olteanu (ianuarie 1990 – iulie 1990). Jurist de profesie, Nicolae Olteanu a condus Prefectura Argeş doar şase luni, după care, în toamna lui 1990, a fost ales deputat de Argeş pe listele FSN. După ce i-a organizat lui Petre Roman o vânătoare în Argeş, Olteanu a fost avansat direct ca Secretar General al Guvernului, funcţie de maximă importanţă, pe care a deţinut-o între 18 octombrie 1990 şi 28 mai 1991.
Ion Cîrstoiu (octombrie 1990 – decembrie 1992 şi ianuarie 2005-august 2007). Unul dintre cei mai longevivi oameni din Prefectură, Ion Cîrstoiu a fost numit în cea mai înaltă funcţie pe 28 octombrie 1990, asta după ce fusese primar al Piteştiului timp de patru luni. A fost prefect până pe 29 decembrie 1992. Cariera sa politică a cunoscut ulterior o creştere spectaculoasă, fiind ales deputat pe listele PD, în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004. A revenit ca prefect de Argeş pe 7 ianuarie 2005 şi a deţinut această funcţie din nou, până la 1 august 2007. Cumulat, Ion Cîrstoiu a stat cel mai mult ca prefect, patru ani şi nouă luni, în două mandate. De la 1 august 2007 şi până în prezent este subprefect de Argeş.

Vasile Niţu, un prefect controversat, ajuns putred de bogat

Vasile Niţu (decembrie 1992 – mai 1995). Un prefect controversat, Vasile Niţu a fost supranumit şi „Prefectul Philadelphia”, după numele celebrului joc de întrajutorare. După ce s-a numărat printre câştigătorii de la Caritasul lui Ioan Negruţă, Niţu a privatizat spaţiile comerciale de pe centrul Piteştiului, oprindu-şi partea leului în complexul Fortuna, pe strada Victoriei sau pe Bulevardul I.C. Brătianu. Pe 2 mai 1995, după arestarea lui Ioan Negruţă şi a puternicei mediatizări a scandalului Philadelphia, Vasile Niţu a fost forţat de Nicolae Văcăroiu, premier la vremea aceea, să-şi dea demisia din funcţia de prefect. Deşi pentru Vasile Niţu demisia a însemnat şi finalul carierei sale politice, spaţiile comerciale pe care şi le-a însuşit în zona zero a Piteştiului îi asigură şi astăzi, numai din chirii, sute de mii de euro pe an. Şi pentru că nu era destul cât a băgat mâna în averea statului, Vasile Niţu şi-a mai tras şi certificat de revoluţionar, fapt pentru care şi-a asigurat şi o pensie pe viaţă.
Constantin Nicolescu (mai 1995 – noiembrie 1996). Constantin Nicolescu, cel care în 1995 era director al reţelei de service-uri IATSA, a ajuns prefect după ce a fost recomandat în această funcţie de Octav Cozmâncă, ministru al Administraţiei Publice la acea dată. Ulterior a ajuns senator PSD (2000-2004), iar din iunie 2004 este preşedintele CJ Argeş.

Ţuţu, prefectul care îşi făcea mâncare în birou

Aurel Teodorescu (noiembrie 1996 – noiembrie 1999). Profesor de germană de meserie şi supranumit „Ţuţu” – după numele localităţii natale Ţuţuleşti – Aurel Teodorescu a rămas celebru prin gafele şi obiceiurile sale ridicole, care nu cadrau deloc cu statutul de prefect. De exemplu, nu obişnuia să răspundă pe telefonul roşu guvernamental cu zilele şi folosea două feluri de semnături pe actele oficiale, una lungă şi alta scurtă. Conform logicii sale strâmbe, doar cea lungă avea valabilitate, semnătura scurtă fiind ceva lipsit de credibilitate. Un alt obicei al lui „Ţuţu”, care era mai degrabă demn de un tractorist, decât de un prefect, era şi acela de a-şi încălzi mâncarea adusă de acasă la sufertaş sau de a prăji ouă pe un reşou improvizat chiar în biroul de la Casa Albă. A fost schimbat după trei ani, la capătul unei puternice campanii de presă.
Marin Toader (noiembrie 1999 – decembrie 2000). Fost preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat Argeş, Marin Toader, cumnat al fostului preşedinte Emil Constantinescu, a avut un mandat de doar un an şi o lună. Despre Marin Toader se poate spune un singur lucru: s-a numărat printre cei 15.000 de specialişti propuşi de Convenţia Democrată Română, specialişti care se pricepeau la toate şi…la nimic.
Constantin Tămagă (ianuarie 2001- noiembrie 2004). A fost şi a rămas singurul prefect cu mandatul aproape dus la final, dar nu în urma unei demiteri, ci a unei demisii datorate intrării în cursa electorală pentru un loc în Parlament pe listele PSD. După ce a fost deputat între 2004 şi 2008, Constantin Tămagă este, în prezent, senator de Argeş.  

Cătălin Teodorescu a prins doi ani ca prefect, dar a făcut doar câte o lună din fiecare

Cătălin Teodorescu (noiembrie 2004 – ianuarie 2005). Actualul prim-vicepreşedinte al PDL Argeş a avut cel mai scurt mandat ca prefect, de doar două luni, pe vremea când era înregimentat la PUR, condus, la vremea aceea, de Dan Voiculescu.
Ion Popa (august 2007 – februarie 2009). L-a schimbat pe Ion Cîrstoiu din funcţia de prefect după ce Călin Popescu Tăriceanu a scos PD-ul de la guvernare, în vara lui 2007. A rămas în funcţie până în 25 februarie 2009. În prezent, este preşedintele PNL Argeş şi candidatul USL la alegerile pentru postul de senator pe Colegiul Piteşti.
Marcel Proca (februarie – octombrie 2009). Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din judeţ şi un prefect dedicat 100% PSD, Marcel Proca a rămas în funcţie doar şapte luni, după care a revenit la afacerile sale de succes.
Gheorghe Davidescu (1 octombrie 2009 – în prezent). Venit prefect pe filiera Cristian Boureanu – Theodor Stolojan după ce fusese director al Direcţiei Silvice Argeş pe vremea când era membru PNL, Gheorghe Davidescu are toate şansele să rămână în funcţie până la finalul mandatului, dacă PDL va câştiga alegerile din acest an. Asta dacă mister Gogu nu va dori să candideze pentru o funcţie de deputat sau senator la alegerile parlamentare din noiembrie 2012 şi să lase liber scaunul de prefect .

Comments

comments

DISTRIBUIȚI