DATINI CE APUN La Muzeul Goleşti, singurii doi meşteri populari din judeţ care mai sunt specialişti în încondeierea ouălor încearcă să transmită acest obicei străvechi, învăţându-i pe copii arta încondeierii. Încondeierea ouălor este unul dintre obiceiurile străvechi din tradiţia românească, o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale. Încondeierea este un element de cultură spirituală specific românească, iar oul roşu este purtătorul unor semnificaţii profunde legate de Învierea lui Hristos şi de reînnoirea naturii. Creştinii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând cu ceară motive decorative ancestrale de o rară frumuseţe. Obiceiul a reuşit să supravieţuiască timpului şi influenţei invenţiilor moderne, dar a devenit mai mult o pată de culoare decât o practică obişnuită de Sărbătorile Pascale. În Argeş, încondeierea ouălor este pe cale de dispariţie, foarte puţine fiind locurile în care se mai practică, deşi într-un trecut nu foarte îndepărtat, mai toate femeile respectau obiceiul.
Din fericire, câţiva oameni inimoşi de la Muzeul Goleşti ţin să păstreze şi să transmită mai departe semnificaţia, dar şi tehnicile încondeierii şi organizează în fiecare an ateliere de lucru unde invită copii din întreg judeţul şi chiar din Bucureşti şi alte zone ale ţării. Baza o reprezintă cei doi meşteri populari din zona Galeşului, Curtea de Argeş, Liliana Vasile şi Gheorghe Uţă, care şi-au asumat misiunea de a-i îndruma pe copii şi a-i iniţia în această frumoasă artă. Iar micuţii, încântaţi de o îndeletnicire deosebită, cu imaginaţia şi elanul specific vârstei, vor duce astfel mai departe, chiar dacă nu neapărat ca scop în sine, aceste frumoase obiceiuri. Infirmieră de meserie, Liliana Vasile şi-a descoperit pasiunea pentru încondeiat văzând la lucru o vecină din sat, o bătrână ce încă mai ţinea să deseneze, de fiecare Paşte, simboluri  specifice zonei pe fiecare ou înroşit. „Am fost curioasă să văd cum lucrează şi mi-a plăcut atât de tare, încât am învăţat şi eu să fac ce făcea ea! Sunt peste 15 ani de atunci! Copiilor mei însă nu li se pare interesant şi nu am reuşit să îi fac să fie preocupaţi de asta, cu toate că îmi pare nespus de rău! Şi nici alte femei care să încondeieze nu mai sunt prin zonă, iar bătrâna ce m-a învăţat pe mine nu mai poate nici ea. În timp, am descoperit că în zona noastră, la Brădet, există chiar câteva simboluri specifice. „Calea Rătăcită” este unul dintre ele! Este de, fapt, simbolul vieţii omului, care, între naştere şi moarte, nu face decât să rătăcească pe Pământ. Modelul se face ori pe întreg oul, ori pe jumătate sau sfert. Un alt model care mie îmi place foarte mult este brăduţul, specific zonei. Şi Floarea Paştelui e frumoasă şi foarte interesantă, la fel şi trifoiul cu patru foi, care aduce noroc!”, ne-a spus Liliana Vasile.   

„Pentru încondeiat, se foloseşte doar ceară naturală de albine, înnegrită cu tăciune de tei sau brad”

Tehnica încondeierii ouălor nu este grea, însă presupune îndemânare, imaginaţie şi  interes. Ouăle pot fi încondeiate pline şi fierte sau golite de conţinut, devenind nişte extraordinare obiecte de decor. Tradiţional, aşa cum procedează şi meşterii de la Argeş, pentru încondeiat se foloseşte doar ceară naturală de albine, înnegrită cu tăciune de tei sau brad, care se „scrie” pe ou cu ajutorul unui condei, un instrument  ce trebuie creat, fiindcă nu există nicăieri de cumpărat. O bucată de lemn moale, cât să o poţi prinde cu mâna se crestează la un capăt şi un tubuleţ mic, cât mina unui pix, de introduce în fantă şi se prinde cu aţă. Acesta se înmoaie în ceara fierbinte, care va curge apoi din tubuleţ şi va acoperi coaja în modelul dorit. Odată terminat desenul, oul se scufundă în vasul unde este culoarea până ce obţine nuanţa dorită, apoi se scoate, şi se încălzeşte, pentru a se îndepărta ceara şi se lustruieşte cu ulei sau cu untură, pentru a-i da strălucire. Potrivit tradiţiei, oul, un simbol primordial, sămânţa vieţii, este vopsit şi încondeiat în zilele de joi şi sâmbătă din Săptămâna Mare, îndeletnicirea înroşirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate femeilor.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI