CREŞTERE Dacă, în urmă cu doi ani, un hectar de teren arabil se vindea cu doar 10 milioane de lei vechi, acum, preţul a ajuns în sudul judeţului la 1.500 de euro, datorită cererii mari lansate de cei care vor să investească în agricultură şi zootehnie. „Noi  vrem pământ!”, celebrul citat din Coşbuc, nu se mai referă acum la dorinţa ţăranilor de a avea un petic al lor de pământ, ci, în versiune modernă, la dorinţa marilor fermieri de a avea cât mai mult teren, obţinut tocmai de la cei care, în urmă cu un secol, îşi revendicau acest drept.

Drept pe care ţăranii şi-l vând acum pentru că nu mai pot munci pământul, iar investiţiile în agricultură sunt cu mult peste puterile lor financiare. În ultima perioadă însă, şi în Argeş piaţa pământurilor agricole a început să cunoască o oarecare evoluţie, atât în ceea ce priveşte numărul, cât şi valoarea tranzacţiilor, preţul având tendinţa, în ultimul an, să ajungă aproape de nivelul corect, spun cei care activează în domeniu.
Cum marile suprafeţe agricole sunt concentrate în sudul judeţului Argeş, în zonă s-au format deja ferme apreciabile ca suprafaţă, întinse pe mii de hectare. Numai că cele mai multe dintre terenuri nu sunt cumpărate deocamdată, ci doar arendate. Motivul este acela că,  până în 2011, preţul a fost prea scăzut pentru a vinde,  iar oamenilor nu le-a convenit să îşi înstrăineze terenurile chiar pe nimic.
Unul dintre specialiştii care cunosc cel mai bine situaţia din domeniul agricol argeşean este Marius Jurubiţă, director la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală. „În acest moment, un hectar de pământ în zona de sud poate fi cumpărat între 1.000 şi 1.500 de euro, adică între 40 şi 65 de milioane de lei vechi. Abia acum s-a ajuns spre preţul corect, pentru că, până anul trecut, hectarul se vindea cu 10 milioane de lei, maximum 15 milioane. Deocamdată, tranzacţiile oficiale sunt însă într-un blocaj din cauza lipsei de cadastru şi plan parcelar, ale căror preţuri de execuţie sunt prea mari pentru simplii proprietari de pământ. Tocmai din această cauză, în ce priveşte vânzarea de terenuri agricole, acum se fac tot felul de ante-contracte şi pre-contracte…  Oricum, la noi, în Argeş, preţul este încă foarte mic, în parte din motive obiective, pentru că nu stăm foarte bine în ce priveşte potenţialul de productivitate, solul nu este dintre cele mai bune. Spre exemplu, în Banat preţul unui teren agricol este, de mulţi ani, peste 2.000 de euro hectarul!”, spune Marius Jurubiţă.

La Buzoieşti şi Stolnici, un hectar de teren arabil ajunge la 65 de milioane lei

Cele mai active zone în ceea ce priveşte tranzacţiile cu terenuri agricole sunt comunele Buzoieşti şi Stolnici, unde tot marile ferme şi investitorii puternici din punct de vedere financiar au ridicat preţurile terenurilor odată ce şi-au manifestat intenţia de a cumpăra.
„Cele mai ridicate preţuri la care s-a tranzacţionat terenul la noi, la Stolnici, a fost de 1.500 de euro hectarul. Au cumpărat destul de mult fermele importante, care au avut nevoie de teren al lor: Agrostar, Haditon, Vlăşcuţa sau Elcan Global. Unii au luat şi mai mult de 250 de hectare. Acum e bine, la ce bani s-a ajuns, fiindcă s-a pornit, în urmă cu câţiva ani, de la 10 milioane pe hectar!”, ne-a declarat primarul din Stolnici, Sevastian Pupăză.
Primarul Gheorghe Toma ne spune că şi la Buzoieşti preţurile sunt asemănătoare cu cele de la Stolnici. „Tranzacţiile nu sunt foarte multe, dar s-a cumpărat ceva în ultima vreme. Acum hectarul merge cam de la 60 de milioane de lei în sus. Cel mai ieftin s-a vândut pe la Miroşi, din câte ştiu, cu 40 de milioane, cu condiţia să achite cumpărătorul tot: actele şi toate taxele notariale. Fermele din zonă au şi ele teren cumpărat, dar nu prea mult, pentru că oamenii nu au vrut să vândă până acum. Cei mai mulţi au intrat în „Asociaţia Buzoieşti”, care grupează terenurile fostului CAP, ce au fost retrocedate. Oamenii au, împreună, aproape 2.600 de hectare, administrate de unul dintre ei. Şi mai avem câteva asociaţii mari, care au şi ele fiecare spre suta de hectare, restul luate în arendă. Cu siguranţă însă că, dacă preţul va mai creşte, oamenii vor fi tentaţi să vândă”.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI