Galeria de Artă este găzduită în una dintre cele mai frumoase şi armonioase clădiri ale Piteştiului vechi. Este vorba despre vechiul local al Primăriei oraşului, astăzi monument istoric şi de arhitectură, definitoriu pentru patrimoniul urban cu care Piteştiul păşea spre modernitate.
În prezent, Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” deţine o colecţie însemnată calitativ şi cantitativ, alcătuită din peste 1.100 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură clasică şi contemporană. Numai o parte dintre aceasta este expusă în expoziţia de bază, restul fiind conservat în depozitele galeriei şi prezentat periodic publicului iubitor de frumos, în cadrul expoziţiilor temporare tematice. O mărturie relevantă pentru valoarea deosebită a colecţiei este şi faptul că 40 dintre picturile galeriei piteştene sunt deja clasate la categoria juridică „Tezaur al patrimoniului naţional mobil”.

Clădirea Galeriei de Artă, monument istoric şi de arhitectură

În stil eclectic, de şcoală franceză, larg răspândit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, clădirea Galeriei de Artă a fost construită între anii 1885 şi 1886, după planurile arhitectului N. Socolescu. Nu a fost o întâmplare faptul că această bijuterie arhitectonică a căpătat contur şi formă sub pana lui Socolescu. De altfel, arhitectul a supravegheat îndeaproape punerea în operă a proiectului, de care se simţea foarte strâns legat. Atracţia sa pentru târgul de pe malul Argeşului aflat în plină dezvoltare, desele lui vizite aici şi plăcerea de a proiecta edificii definitorii pentru peisajul urban al acestuia îşi pot găsi o explicaţie şi din perspectiva marii prietenii ce i-a legat pe Socolescu şi pe marele om de cultură piteştean George Ionescu-Gion. Iar dacă adăugăm şi faptul că unul dintre cei mai aprigi susţinători ai ridicării noului local al Primăriei urbane Piteşti a fost Mihail Kogălniceanu, prestigiul acestei clădiri emblematice a Piteştiului vechi capătă o consistenţă şi mai mare. A fost inaugurată la 30 octombrie 1886, în prezenţa primarului de atunci al oraşului, Nicolae Constantinescu. Câţiva ani mai târziu, în 1890, interiorul avea să fie admirabil decorat de Iosif Materna. În fosta Sală de Consiliu de la etaj încă se mai păstrează pictura originală a lui Materna.
Primăria Piteştiului a funcţionat aici până în anul 1970, când sediul său a fost mutat dincolo de piaţa învecinată, în localul de aparţinuse Administraţiei Financiare, o clădire mult mai adaptată noilor realităţi ale unui oraş în plină expansiune.

Operele donate de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, nucleul iniţial al Galeriei de Artă

După ce administraţia locală şi conducerea oraşului au eliberat noul sediu, clădirea de secol XIX şi spaţiul adiacent din jurul acesteia a fost alocat muzeului Judeţean Argeş, în vara aceluiaşi an, 1970. Câteva luni mai târziu, spaţiul a fost reamenajat şi adaptat noii sale destinaţii, aceea de Galerie de artă. Inaugurarea a avut loc în primăvara anului 1971.
Nucleul operelor de artă expuse pe simeze l-a constituit lotul de 147 de opere donate muzeului în anul 1961 de pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna. Desigur, colecţia trebuia mărită, extinsă sistematic şi diversificată, astfel că responsabilii galeriei de artă, mai vechi sau mai noi, Radu Stancu şi Spiridon Cristocea – din postura de directori ai muzeului, Sorin Ilfoveanu, Lucian Cioată, Virgil Poleacu, Valeriu Dobrin şi Augustin Lucici – din cea de artişti şi muzeografi) au iniţiat un amplu program de achiziţii şi stimulare a donaţiilor. Rezultatul a fost o creştere exponenţială a colecţiei, în patrimoniul galeriei de artă piteştene fiind astăzi peste 1.000 de opere de certă valoare, reflectând în special geniul artistic naţional.

Expoziţia permanentă de la parterul galeriei de artă oferă o imagine de ansamblu asupra artei contemporane româneşti. Sunt expuse lucrări de mare valoare, atât pictură cât şi sculptură, aparţinând unor nume consacrate ale plasticii româneşti din ultimele decenii. Volumetria generoasă a sălilor de expoziţie cât şi a holului este ingenios şi organic mobilată cu o serie de sculpturi de mare vibraţie artistică. Repertoriul imagistic şi conceptual al acestora oscilează de la temele istorice, precum „Burebista” lui Radu Aftenie, până la creaţia avangardistă de manieră brâncuşiană a lui Gheorghe Iliescu-Călineşti. maestrul Gheorghe Iliescu-Călineşti este des întâlnit în cadrul galeriei, printr-o serie de sculpturi în lemn definitorii pentru etapa maturizării sale artistice precum „Razele unui stâlp”, „Omagiu lui Henry Coandă”, „Căluţul de mare”, „Stâlpul iubirii” etc.

Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady – expuşi în Galeria de artă

Începând din 2011, una dintre sălile expoziţiei permanente de la parter este dedicată creaţiei şi memoriei pictorului Ion Sălişteanu, un alt piteştean marcant în peisajul artiştilor contemporani de mare anvergură. Expoziţia permanentă a fost constituită în jurul unui lot iniţial de 28 de lucrări donate de familie după decesul maestrului. Acestui nucleu i-au fost adăugate curând alte picturi din marile cicluri tematice ale artistului.
În sălile de la etaj sunt expuse lucrările creatorilor şcolii româneşti de pictură, dintre care ies în evidenţă numele mari, precum Nicolae Grigorescu (prezent, printre altele cu unul dintre celebrele sale „Care cu boi”, dar şi cu o superbă „Musceleancă”), Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gh. Petraşcu sau Nicolae Tonitza, al cărui „Cap de fetiţă”, cu faţa senină şi inocentă, tinde să devină imaginea de marcă a întregii galerii.
În muzeu regăsim genul în care atât peisajul cât şi natura statică sunt minuţios interpretate de Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Camil Ressu, Dimitrie Gheaţă. Prin concentraţia expresiei picturale, lucrările lui Steriadi, Henry Catargi, Vasile Popescu şi Iosif Iser exprimă o stare sufletească densă, încărcată de emoţie. Lucian Grigorescu, Eustaţiu Stoenescu, Nicolae Dărăscu abordează într-o viziune lucidă o atitudine originală. Pictura lui Corneliu Baba degajă un sentiment nobil, curat, evocând ideea frumuseţii fiinţei umane.

Sălile „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, în fostul biroul al primarului Piteştiului

De asemenea, tot la etaj, două săli sunt dedicate picturii lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna. Începând cu anul 2006, când numele pictorului a devenit şi cel al galeriei de artă din urbea sa natală, aceste două săli au căpătat un caracter expoziţional permanent şi totodată pregnant memorialistic. Vizitatorul este întâmpinat de autoportretul artistului, dar şi de bustul acestuia în bronz, realizare de excepţie a sculptorului Ion Dumitriu-Bârlad. Poate nu cu totul întâmplător cele două săli amintite s-au dovedit a fi îndeplinit odinioară, în cadrul ansamblului vechii Primării a Piteştiului, funcţia de birou al primarului urbei.

Situarea sa în centrul oraşului (Bulevardul Republicii, nr. 33), în apropierea mijloacelor de transport în comun, lângă marea piaţă a Primăriei şi cu o largă parcare în vecinătate, toate acestea sunt elemente ce asigură Galeriei de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” un grad maxim de accesibilitate.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI