La începutul acestei luni, Marian Drăguşin, patronul „Vinalcool” Argeş, a băgat societatea în insolvenţă, ce-i drept cu plan de reorganizare. Principalul motiv fiind datoriile. Numai către bugetul de stat datoriile „Vinalcool” depăşesc 40 de miliarde de lei.
În decembrie 2010, Drăguşin a decis să vândă o parte din activele societăţii în vederea redresării financiare, dar nu a reuşit. A scos atunci la vânzare terenurile şi construcţiile din punctul de lucru „Secţia producţie Piteşti”, „Distileria Sămara” din Poiana Lacului şi „Distileria Domneşti”, însă măsura nu a fost suficientă. Astfel s-a ajuns la insolvenţă, iar unul dintre cele mai faimoase branduri argeşene se pregăteşte să-şi dea ultima suflare.

Legat de calităţile manageriale ale lui Marian Drăguşin, eşecul de la „Vinalcool” spune totul. Pentru a reîntregi portretul „Doctorului Faliment” vom reda o scurtă istorie despre ce a însemnat „Vinalcool” Argeş până în 2004, anul când SIF Oltenia, acţionarul majoritar, a vândut pachetul de acţiuni de 52% firmei lui Drăguşin, „DGM Internaţional” Piteşti. Apoi, prin cumpărarea de acţiuni, DGM a ajuns, în 2008, la 85%. Aşadar, vă propunem o incursiune în timp sau o lecţie despre cum un brand, ajuns pe mâna cui nu trebuie, va fi aruncat la lada de gunoi a economiei argeşene.

La „Vinalcool”, se îmbutelia întreaga gamă de produse, începând cu oţetul, vinul, vermutul, coniacul, băuturile spirtoase şi ţuica

Societatea „Vinalcool” Argeş a fost înfiinţată în anul 1954 printr-o decizie a Consiliului Regional Piteşti, cu scopul valorificării producţiei agricole (viti-pomicole) de la gospodăriile populaţiei, prin prelucrarea fructelor şi a strugurilor, fabricaţia acestora şi îmbutelierea de produse finite (ţuică – vin). Unitatea avea ca bază viticolă fostele raioane Drăgăşani, Drăgăneşti şi Topoloveni, unde existau unităţi de vinificaţie şi care prelucrau strugurii de la populaţie, iar, mai târziu, de la gospodăriile agricole colective. De asemenea, în zona Horezu, Râmnicu-Vâlcea, Vedea, Câmpulung şi Curtea de Argeş, unitatea avea sectoare de producţie pentru distilarea fructelor şi macurilor de la gospodăriile agricole colective.
În oraşele mari, Piteşti, Drăgăşani şi Râmnicu-Vâlcea, unitatea poseda depozite de condiţionare şi îmbuteliere pentru vinuri şi rachiuri naturale. După reorganizarea administrativă din 1968, prin înfiinţarea judeţului Argeş, s-au înfiinţat, la nivel de judeţ, combinatele alimentare (pâine, bere, vin, carne) cu unităţi vinalcool distincte în cadrul acestuia. „Vinalcool” Argeş avea sediul central la Piteşti şi avea în subordine 5 secţii de producţie. La Curtea de Argeş, Câmpulung, Vedea, Clucereasa, Sămara, Săpata şi Mihaieşti erau distileriile pentru prelucrarea fructelor şi macurilor de la gospodăriile populaţiei şi CAP-urilor din zona Vedea – Curtea de Argeş, Domneşti, Câmpulung, Clucereasa şi Topoloveni.
La Piteşti, în anul 1969, s-a dat în folosinţă combinatul de condiţionare şi îmbuteliere care avea un depozit de 400 de vagoane de vin, unul de 60 de vagoane de coniac şi un depozit de ţuică de 50 de vagoane. La „Vinalcool”, se îmbutelia întreaga gamă de produse începând cu vinul, vermutul, coniacul, băuturile spirtoase şi ţuica. În anul 1964, s-a dat în folosinţă fabrica de alcool rafinat care producea materie primă pentru fabricarea oţetului alimentar.
În anul 1972, s-a preluat de la fosta întreprindere de industrie locală, fabrica de oţet de la Topoloveni care producea oţet, esenţe alimentare şi muştar. În decursul anilor, acesta a devenit cel mai rentabil sector al Vinalcool Argeş. Acum, prin managementul defectuos al doctorului Drăguşin s-a tras cortina…

Comments

comments

DISTRIBUIȚI