MINIFAMILIE Ion Anghelescu are 56 de ani, iar soţia sa, Ilinca, are 47 de ani. Locuiesc în Bradu şi ambii au sub 130 de centimetri înălţime. Viaţa e frumoasă dincolo de orice dimensiune antropometrică, dincolo de orice înălţime sau greutate. Viaţa are farmec chiar şi atunci când ai mai puţin de 130 de centimetri înălţime. Ne-am convins de acest lucru stând de vorbă cu o familie specială şi şarmantă din Bradu. O familie pe lângă care ceilalţi oameni par uriaşi… Deşi suferă de nanism hipofizar, Ilinca şi Ion Anghelescu nu sunt deloc complexaţi de înălţimea lor redusă, ba din contră, armonia şi iubirea domnesc în sufletele lor de peste 25 de ani. Ion are 56 de ani şi 126 de centimetri, iar soţia sa, Ilinca are 47 de ani şi 124 de centimetri. „M-am născut la 7 luni şi aveam doar 900 de grame. Am stat foarte mult timp prin spitale şi, din cauza unor tratamente, am avut probleme cu glanda şi nu m-am mai dezvoltat. Membrii familiei, părinţii şi fraţii, sunt oameni normali. La fel este şi cazul soţului meu, Ion. Şi el provine tot dintr-o familie normală, doar nişte verişori ai lui suferă de această afecţiune’’, ne-a spus Ilinca Anghelescu.
Din cauza nanismului, Ilinca şi Ion nu au putut avea copii. Îşi fac haine pe comandă sau cumpără de la copii. Mobila din casa lor este de mărime normală, dar uneori folosesc un scăunel pentru a ajunge la rafturile de sus. În schimb, pe prispa casei au o băncuţă mititică, realizată special pentru statura lor. Ilinca şi Ion au lucrat în tinereţe în locuri de muncă create special pentru persoanele cu probleme. Ilinca a lucrat 15 ani la împletit coşuri, iar Ion – 21 de ani la tipografie.
Îşi amintesc cu bucurie de acele vremuri în care aveau de lucru, în care puteau munci şi aduce venituri în casă: „Era foarte bine când eram tineri, aveam un serviciu şi ne puteam descurca mai uşor, puteam să muncim, pe atunci. Din cauza nanismului, a trebuit să ne pensionăm mai devreme şi, de 10 ani, stăm acasă şi ne bucurăm de viaţă, aşa cum este ea, cu împliniri şi neajunsuri”, ne-a povestit Ilinca, o femeie care niciodată nu s-a simţit complexată de înălţimea ei. Singurul său regret rămâne acela că nu a putut avea copii şi că nu s-a gândit când era mai tânără să înfieze unul.
