EnyDatele statistice arată că aproximativ 80% din persoanele care au cancer al segmentului bucal sunt fumătorii. Conform rapoartelor ştiinţifice, durata de viaţă medie a fumătorilor este mai scurtă cu 5-6 ani, iar riscul de îmbolnăvire de cancer bucal este de 10 ori mai mare faţă de nefumători. Se pare că cea mai puţin dăunătoare, sub aspectul vătămărilor bucale, este ţigareta, urmând apoi ţigara.

Alcoolul slăbeşte imunitatea organismului

Efecte cancerigene pot avea însă şi unele alimente, mâncăruri şi substanţe chimice. Consumul excesiv şi regulat de alcool, în special de băuturi spirtoase concentrate, poate provoca o slăbire generală a organismului şi ajută la apariţia mai rapidă a leziunii canceroase. Printre factorii favorizanţi se număra şi excitarea de lungă durată fizică, chimică sau mecanică, a mucoasei bucale de către lucrări protetice prost executate, dinţii cu muchii ascuţite, coroane dentare cu margini tăioase, care freacă continuu gingia, buzele sau obrazul în timpul masticaţiei sau a vorbirii. În aceste cazuri, posibilitatea apariţiei leziunilor ce pot degenera este mai frecventă decât la persoanele cu dinţi sănătoşi, bine îngrijiţi. Igiena gurii are un rol important în prevenirea bolilor.

Igiena deficitară, un alt factor care favorizează apariţia cancerului

Efectul dăunător al fumatului este intensificat de igiena necorespunzătoare a gurii. Dinţii acoperiţi de piatră brună, limba cu depuneri, inflamaţiile gingiei nu pot fi considerate fenomene ce pot fi trecute cu vederea.
La o vârstă înaintată, la efectele nocive descrise se asociază şi cel de-al treilea factor agravant, anume comportamentul biologic alterat al mucoasei bucale. Aceasta începe să se atrofieze, are tendinţa să se usuce şi crapă uşor. Starea precanceroasă este un proces care poate duce la apariţia cancerului în orice moment. Pe mucoasa bucală a fumătorilor se poate observa aşa-zisa „pata albă" (leucoplatică). Petele, de forma neregulată, cenuşii sau albe, uscate, apar îndeosebi urmărind linia de închidere a danturii superioare cu cea inferioară, precum şi pe limbă, buze şi cerul gurii, pe lângă extracţia dinţilor nerecuperabili, a rădăcinilor infectate.
La fel ca orice tumoră, exista simptome care trezesc suspiciunea acestei boli. Orice rană sau inflamaţie, dacă nu se vindecă spontan sau la un tratament în decurs de 20 zile, poate fi un indiciu al unui proces cronic evolutiv. Rănile bucale, de pe limbă, buze, în colţurile gurii, nu ne deranjează la început şi nu sunt dureroase, astfel că bolnavul nu observă nimic suspect, decât atunci când vorbeşte sau mănâncă. Astfel se explică de ce medicul întâlneşte atât de puţini bolnavi cu semne incipiente ale cancerului bucal.

Descoperit la timp, cancerul poate fi vindecat

Soarta pacientului depinde tocmai de recunoaşterea acestor aspecte. În ultimul timp, bolile limbii s-au înmulţit. Iată şi o parte dintre semne: usturimi, depuneri, apar cel mai adesea în perioada de menopauză la femei, deci la vârsta la care apar cel mai frecvent tumorile (după 40 ani). Aceste boli ale limbii se vindecă greu, chiar dacă tratamentul este corect, deoarece este un organ foarte sensibil. Cel care observa în cavitatea bucală schimbări suspecte să se adreseze neîntârziat medicului stomatolog. Medicina din zilele noastre dispune de mijloacele cu care cancerul bucal sau bolile premergătoare pot fi recunoscute şi vindecate, dacă se descoperă la timp.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI