CONTROVERSE Primarii din Argeş nu se descurcă deloc cu versurile imnului naţional, ba mulţi nici nu sunt de acord cu el. Săptămâna trecută, înainte de meciul România-Franţa, cântăreţul Marcel Pavel s-a făcut de râs, interpretând o variantă cu versuri…repetate a imnului de stat al României, deşi legea interzice trunchierea la „Deşteaptă-te române!”. O eroare de toată jena, care a creat isterie generală şi pentru care a fost taxat de mulţi oameni, dar şi amendat de Prefectura Bucureşti cu 5.000 de lei.
Ca o consecinţă a acestui incident, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, le-a cerut inspectorilor şcolari generali ca, la festivităţile sau evenimentele de la deschiderea anului şcolar din toate unităţile de învăţământ, să fie intonat imnul naţional, cel puţin cele patru strofe obligatorii. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive, se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11. Mai rămâne, totuşi, o problemă: câţi dintre oficialii români cunosc măcar o strofă sau două din imnul României? Ca să avem pe cine învăţa, trebuie, în primul rând, ca noi să cunoaştem „Deşteaptă-te române!”. Am dorit să vedem care este situaţia printre primarii din Argeş şi i-am „ascultat” pe câţiva dintre ei. Chiar dacă nu a dorit să ne spună câteva versuri din „Deşteaptă-te române!”, primarul Tudor Pendiuc ne-a declarat că ştie imnul naţional, la fel cum ştie şi Tatăl Nostru şi Crezul. „Evident că ştiu imnul naţional, nu aş putea să nu îl ştiu. În ceea ce priveşte comentariile pe care le-a stârnit repetarea câtorva versuri de către cântăreţul Marcel Pavel, consider că s-a făcut prea multă tevatură pentru o eroare. Sunt mult mai multe lucruri importante de rezolvat în ţara asta decât să ne cramponăm de o eroare umană”.
Imnul actual ar trebui schimbat
Primarul din Albota, Ion Dumitru, este critic la adresa lui Marcel Pavel: „El a încurcat versurile din neştiinţă. Nu e normal ce s-a întâmplat. Marcel Pavel avea o răspundere, trebuia să înveţe imnul într-o noapte şi nu i-ar fi fost deloc greu să facă asta. Uitaţi-vă şi la fotbaliştii noştri, când se intonează imnul: nu îl ştiu, asta e cultura lor. Eu ştiu două strofe din imn, recunosc asta. Cred că imnul României ar trebui să sufere modificări. Unde aţi mai văzut ca un imn să aibă nu mai puţin de 11 strofe? Imnul ar mai trebui redus; nu trebuie să spunem istoria ţării în imn”.
„Ori se creează unul actual, ori să-l găsim pe cel de la daci”
Gheorghiţă Boţârcă, primar Topoloveni: „Imnul actual s-a potrivit foarte bine la Revoluţie, şi o jumătate de an după aceea. Pe urmă, eu l-aş fi abandonat. Nu se mai regăseşte în zilele noastre. Mi se pare anacronic. Ori se creează unul actual, ori să-l găsim pe cel de la daci. Tocmai pentru că mi se pare anacronic şi greoi, nu pot să spun că îl ştiu tot. Ştiu primele două strofe, apoi pe sărite. Îl ştiu, în schimb, pe cel de dinainte. „Trei culori” era într-o notă mai alegro. Actualul imn nu cred că a reuşit să fie un simbol pentru mulţi români, aşa cum este tricolorul sau moneda naţională”.
Bebe Ivan: „Stau în poziţia de drepţi şi mimez şi eu din buze”
Bebe Ivan, primar Băbana: „Ştiu că are 11 strofe, că se cântă primele patru, că este compus de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann. Nu îl ştiu însă pe tot pe dinafară. Mi-e drag să îl ascult, stau în poziţia de drepţi şi mimez şi eu din buze, dar atât. Mi se pare greoi. Mai frumos era „Trei culori”, cel dinainte”.
Aurel Bălăşoiu, primar Rociu: „Eu îl ştiu foarte bine. Dacă este nevoie, îl cânt în fiecare dimineaţă. Cine vrea să îl înveţe, îl învaţă. În ştiu şi pe cel de dinainte”.
„Trei sferturi îl ştiu, aproape tot!
Petre Andrei, primar Hârtieşti: „Trei sferturi îl ştiu, aproape tot! Oi mai sări şi eu vreo frază-două. Cine are ureche muzicală îl învaţă mai uşor. Dacă nu ai ureche, îl încurci oleacă. Eu am fost solist de muzică populară. Îl ştiu şi pe ăla care a fost, „Trei culori””. (n.r. – deşi iniţial a refuzat să ne recite sau să ne cânte imnul, domnul primar a revenit după cinci minute şi, pentru a ne convinge că are voce, ne-a cântat primele două strofe, probabil cu versurile în faţă).
Călin Andrei, primar Câmpulung: „Îl ştiu. Dar nu cred că asta este problema noastră acum. Sunt altele problemele profunde ale societăţii. Mergeţi la toate manifestările unde se cântă imnul şi vedeţi câţi cetăţeni nici măcar nu se opresc din mers atunci când aud imnul! În legătură cu ceea ce s-a întâmplat la meciul România – Franţa de pe Stadionul Naţional, bineînţeles că nu accept să se facă greşeli la nivel naţional, dar nici să facem o problemă naţională din asta!”.
Ioana Pircan, primar Hârseşti: „Majoritatea nu-l ştiu. Este schimbat. Mă refer la cei mai în vârstă, ca mine. Dar am constatat că nici elevii nu-l ştiu. Nici eu nu îl ştiu pe tot. Este un lucru urât că nu-l ştim, nici noi şi nici copiii. Sperăm ca, după acest scandal de pe Stadionul Naţional, într-o săptămână – două să-l învăţăm…”.
Gheorghe Stancu: „Cam 80% din versurile imnului le cunosc”
Gheorghe Stancu, primar Bascov: „Cam 80% din versurile imnului le cunosc. Nu ştiu dacă este obligatoriu să le ştim, dar noi, persoanele publice ar trebui totuşi să le cunoaştem. Când am fost într-o delegaţie în Italia cu un ansamblu folcloric, ei au rămas surprinşi că noi intonam imnul. Dar, repet, cam 80% îl ştiu, l-am învăţat. Asta şi pentru că mie mi-au plăcut poeziile şi maximele. Problema este alta, ca atunci când se cântă imnul să respecţi momentul cum se cuvine”.
Nicolae Diaconu, primar Curtea de Argeş: „Nu ai cum să cunoşti toate versurile. Nici eu nu cred că aş putea acum să vi-l spun pe de rost, fără să încurc versurile. Oricum eu cred că trebuie să-l recunoşti, nu trebuie să-l ştii pe de rost. În legătură cu ceea ce s-a întâmplat pe Stadionul Naţional, nu cred că cineva dintre cei 55.000 de spectatori şi-a dat seama de greşeală. Importantă a fost atmosfera. Totuşi cred că imnul trebuie cântat aşa cum este el, nu modificat, indiferent că este vorba de Traian sau de Ştefan”.
