Dejecţiile umane, transformate în energie electrică la staţia de epurare din Piteşti

TEHNOLOGIA VIITORULUI La staţia de epurare din cartierul Prundu ajung peste 2.460 de metri cubi de dejecţii umane pe oră. Prin tehnologii de ultimă oră, acestea sunt transformate în biogaz, energie electrică şi nămol bio, folosit ca îngrăşământ în agricultură. În prezent, piteştenii şi locuitorii comunelor învecinate deja conectaţi la sistemul de canalizare, „produc” un debit de circa 2.460 de metri cubi de dejecţii pe oră! Cu peste 20 de milioane de euro investiţi în staţia de epurare de la Prundu, Piteştiul este printre primele oraşe din România care s-au conformat cerinţelor UE de reducere a poluării produse asupra cursurilor de apă prin deversarea apelor reziduale fără a fi epurate. Dar nu numai că nu mai poluăm râul Argeş, care este sursa de apă potabilă şi pentru bucureşteni; de acum, putem scoate bani serioşi, care reduc costurile epurării, din transformarea  excrementelor umane în îngrăşământ bio, energie electrică şi biogaz! Împreună cu inginerul Ilie Cătănea, şeful staţiei, care ne-a arătat cum apa menajeră, încărcată de resturi, este curăţată complet pentru a putea fi eliminată în râu, am făcut în urmă cu câteva zile un tur al staţiei de epurare. Asta, din curiozitatea de a vedea cum se poate scoate profit din… rahat.
Miile de metri cubi de apă plină cu fecale şi alte resturi ajung la Staţia de epurare din Prundu printr-un sistem de tuburi cu diametre de peste 2 metri, şi sunt trecute în primă fază printr-un sistem de site în care sunt reţinute mizeriile solide. În timp, muncitorii staţiei au avut surprize destul de neplăcute, găsind chiar şi fetuşi umani, dar în ultima perioadă, spune şeful staţiei, nu au mai avut astfel de ghinioane.
În schimb, se adună şi acum cârpe, încălţări, bucăţi de material plastic şi tot felul de lucruri al căror loc nu este nicidecum aici. După aceea, din apa murdară sunt alese nisipurile şi grăsimile pe care, cu inconştienţă, le aruncăm în canalizare, în loc să le separăm, aşa cum ar fi normal într-o ţară civilizată!
Amestecul rămas reprezintă adevărata sursă pentru biogaz şi nămol, care  ajunge apoi îngrăşământ natural. „Există mai multe trepte de fermentare a nămolului, de descompunere a acestuia şi de producere a biogazului, prin fermentare. Acesta e captat acum în nişte rezervoare noi, construite după o tehnologie italiană şi suedeză, şi ne serveşte drept combustibil pentru cuptoarele de uscare a nămolului. În curând, datorită modernizărilor făcute, sistemul ne va permite să începem şi co-generarea, adică producerea de energie electrică, alături de cea termică. Nu vom putea însă să o livrăm în sistemul naţional, pentru că e prea puţină şi nu avem nici constanţă în producere, dar vom putea folosi energia pentru consumul nostru intern. Iar acest lucru înseamnă economii şi costuri mai reduse la procesare. Şi biogazul înlocuieşte gazul pe care ar trebui să îl cumpărăm, aşa că şi de aici mai rezultă o economie”, ne-a explicat inginerul Ilie Cătănea.

Staţia de epurare din Prundu, proiectată pentru 320.000 de locuitori

Deocamdată însă, adăugarea unei a treia trepte de epurare, cea biologică, pe care doar câteva staţii din ţară o au, a făcut ca preţul pentru metrul cub de canal să crească, spre nemulţumirea consumatorilor. Aceasta este însă obligatorie, conform cerinţelor UE, care ne impune penalităţi usturătoare la depăşirea concentraţiei de poluant chimic în apele epurate doar parţial.  
Ultima componentă a amestecului, nămolul extras din dejecţiile umane, reprezintă o adevărată resursă a viitorului. Anticipând acest lucru, conducerea Apă-Canal a decis, în urmă cu ceva vreme, începerea unor  experimente în acest sens, terenurile care sunt deja „îngrăşate” natural cu nămol din staţia de epurare fiind la Stolnici. După ce se va dovedi total eficienţa nămolului, staţia piteşteană ar putea deveni una dintre puţinele  producătoare de asemenea îngrăşământ 100% bio!
Este foarte important mai ales pentru că actuala staţie, modernizată pe bani europeni şi cu ultimele tehnologii în domeniu, este proiectată pentru anul 2022 şi pentru o capacitate de prelucrare a dejecţiilor de la 320.000 de locuitori, în perspectiva constituirii zonei metropolitane şi a racordării la sistem a tuturor locuitorilor din zonă.