Săptămâna trecută, la Muzeul Judeţean Argeş a avut loc predarea ştafetei de director a instituţiei. La 72 de ani fără câteva zile, Spiridon Cristocea, unul dintre cei mai în vârstă directori, i-a cedat locul lui Cornel Popescu, fostul responsabil al Muzeului Sportului. Cel care a devenit, la doar 29 de ani, cel mai tânăr director de instituţie muzeală de asemenea anvergură din ţară.
„Sigur, unii au spus că sunt prea tânăr, că poate ar fi trebuit să mai aştept… Adevărul este că preluarea acestui post este o provocare pentru mine, dar una care mă responsabilizează, mă onorează! Mă obligă! Sunt însă ambiţios, tot ce am făcut până acum a fost din pasiune şi nu sunt străin de muzeu, chiar dacă sunt tânăr! Foarte mulţi m-au întrebat dacă merit să ajung aici. Le reamintesc că am susţinut un concurs: am îndeplinit toate criteriile pentru înscriere, am susţinut examenul şi am obţinut o notă bună, 8,73!”, este replica noului director pentru cei mai puţin încrezători în capacitatea sa.
Istoric, muzeograf, cadru didactic universitar, acum – manager, sunt doar câteva dintre atributele noului director. Din fiecare pasiune şi-a făcut o meserie şi o carieră. Şi, deşi foarte devreme, datorită muncii asidue şi dedicaţiei, acum culege deja roadele, la o vârstă la care alţii de abia se decid ce vor să facă în viaţă.
Pentru Cornel Popescu, pasiunea pentru istorie a început foarte devreme, după cum ne-a mărturisit. Originar din Mioveni, unde locuieşte şi acum, a terminat în 2004 Colegiul „I.C. Brătianu” şi în 2008 – Istoria, la Universitatea din Piteşti. De istorie a fost atras încă din copilărie. „De mic, dinainte de a pleca la şcoală, îmi plăcea să urmăresc o emisiune, „Pro patria”, realizată pe atunci de colonelul Valeriu Pricină. Avea două ore, una de Istorie, mai ales istoria românilor, şi una în care se prezenta viaţa în Armată. Mie îmi plăcea foarte mult prima, de care am fost atras pentru că prezentau foarte frumos istoria românilor, din antichitate, trecând prin Ev Mediu, epoca modernă şi chiar contemporaneitate. Prin clasa a treia, a patra, mai ales datorită doamnei învăţătoare Elena Năstase, de la Şcoala „Liviu Rebreanu” din Mioveni, acolo unde am făcut primele clase, am început să fiu şi mai pasionat de istorie. Apoi am participat constant la olimpiadele de istorie, din clasa a şaptea până în a douăsprezecea, cu rezultate bune. După ce am absolvit facultatea am terminat şi un masterat, „Istoria românilor şi a României în context european în secolele XIV-XX”, am urmat cursurile şcolii doctorale. În 2011 am primit titlul de doctor în Istorie, îndrumător de lucrare fiindu-mi dl. profesor Radu Ştefan Vergati, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, secţia Istorie”, se prezintă Cornel Popescu.

Doctor în istorie şi lector universitar, la 26 de ani
Din 2008 predă şi la Universitate, ajungând, în 2012, la titlul academic de lector universitar, după ce a parcurs toate etapele, începând cu cel de preparator. Deşi foarte tânăr, şi ca specialist, şi ca om de catedră, Cornel Popescu are deja mulţumirea formării unor elevi deosebiţi, care îi calcă pe urme. „O etapă frumoasă din viaţa mea, care mi-a adus deja şi îmi aduce, în continuare, satisfacţii. Chiar săptămâna trecută am primit un telefon de la o fostă studentă, căruia i-am fost coordonator la licenţă, care mi-a mulţumit că, datorită mie, şi celorlalţi colegi, bineînţeles, pentru că lucrăm în echipă, a ajuns să obţină jobul pe care şi l-a dorit”.
Cornel Popescu a fost în ultimii ani responsabil de Muzeul Sportului Argeşean – Campionii, unde s-a descurcat excelent, după părerea multora. „Pentru acest lucru trebuie să îi mulţumesc fostului director, domnul Spiridon Cristocea. În primul rând pentru că mi-a fost profesor şi în al doilea rând pentru că a avut încredere şi mi-a dat şansa să mă ocup de această parte din muzeu, sprijinindu-mă tot timpul în ceea ce am propus. Am reuşit să o fac mai atractivă pentru vizitatori, să deschid vitrine noi, cum sunt cele pentru şah, popice, volei şi radioamatorism, şi să organizez câteva simpozioane cu priză la public, cum sunt cele legate de maşinile şi piloţii de raliu. Una dintre cele mai mari realizări a fost înţelegerea cu lichidatorul Clubului FC Argeş, în urma căreia am reuşit să preluăm palmaresul echipei de fotbal, cupele şi fanioanele adunate de-a lungul timpului. Chiar şi cupa de campioană a României poate fi acum admirată în vitrinele muzeului”.
Cât despre planuri din noua postură, de manager, acestea sunt multe, mari, ambiţioase. Promovarea tuturor secţiilor, creşterea numărului de programe educaţionale şi dezvoltarea activităţii de cercetare, precum şi înfiinţarea unui Observator astronomic. Alături de acestea, reabilitarea celor două clădiri de patrimoniu, fosta clădire a Primăriei Municipiului Piteşti – unde este sediul Galeriei de Artă Rudolf Schweitzer – Cumpăna, dar şi fostul sediu al Prefecturii – Secţia de Istorie şi de Ştiinţe ale Naturii – corpul principal al muzeului, sunt trecute la priorităţi. Identificarea surselor de finanţare şi chiar crearea unui departament care să aibă drept scop principal atragerea de fonduri europene sunt, de asemenea, câteva dintre planurile sale de viitor.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI