Frumuseţea şi unicitatea Făgăraşilor, la fel ca şi Transfăgărăşanul, sunt cunoscute peste tot în lume. Spre exemplu, existenţa unui climat oceanic în vârful muntelui, la Molivişu, la o altitudine impresionantă, peste 1.200 de metri, în condiţiile în care România este caracterizată de un climat temperat continental, iar de regulă climatul oceanic se regăseşte doar în vestul Europei, pe coasta mărilor şi a Oceanului Atlantic, în sudul Americii de Sud, sud-estul Australiei şi Noua Zeelandă. De asemenea, în regiune s-a format o zonă de turbărie, o suprafaţă mlăştinoasă, care este unică în Europa din cauza altitudinii neobişnuite.
Cele două „secrete” au fost motivul pentru care autorităţile locale, împreună cu cele judeţene, au decis construirea staţiunii montane la Molivişu pentru sporturi de iarnă şi cele pentru care, în ciuda problemelor de ordin organizatoric şi financiar apărute pe parcursul dezvoltării proiectului, organizatorii cred că acesta va fi unul de succes. Un proiect ce ar putea transforma Argeşul într-una dintre zonele turistice cele mai interesante din România.

Zăpada rezistă până în mai datorită climatului

„De existenţa acestei anomalii ştim de mulţi ani, de la specialiştii în meteorologie care au tot făcut cercetări de-a lungul timpului la staţia meteo care a funcţionat până după ‘89 pe Vârful Ghiţu, acolo unde acum se construiesc pârtiile de schi. Dar apoi a fost desfiinţată, ca multe lucruri care mergeau bine în România! S-au mai făcut însă tot felul de investigaţii şi în ultimii 25 de ani. În esenţă, climatul oceanic reprezintă existenţa unei umidităţi excesive pe toată durata anului, neobişnuită pentru zona de munte şi această altitudine. Zona unde se formează acest fenomen este între vârfuri, în depresiunea ce are forma amfiteatrului unui stadion. Acolo există şi o diferenţă de temperatură de aproape 5 grade faţă de baza pârtiei. Datorită umidităţii şi frigului, zăpada rezistă mult mai mult, chiar până în luna mai. Ceea ce este foarte important, fiindcă înseamnă că sezonul de schi poate dura mult mai mult decât în alte staţiuni! Tot din cauza umidităţii excesive s-a format şi turbăria, o zonă unde vegetaţia a putrezit din cauza apei şi s-a dezvoltat o faună şi o floră specială. Vreau să vă spun că şi aceasta este unică în Europa, fiind turbăria situată la cea mai mare altitudine, 1.200 de metri, de pe întreg continentul. De aceea, când am început proiectul staţiunii, ni s-a impus de la Mediu să o transformăm în rezervaţie naturală şi să protejăm fauna şi flora existente!”, spune Pavel Bârlă, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Molivişu”, dezvoltatorul staţiunii cu acelaşi nume.

170 de hectare transformate în cea mai modernă staţiune din România

Suprafaţa totală a viitoarei staţiuni este de 170 de hectare. Aceasta va cuprinde două pârtii de schi deservite de cele mai moderne instalaţii de transport pe cablu, un aqua parc pe două niveluri şi o tabără de creaţie, plus parcări şi alte facilităţi, un Observator astronomic – realizat în parteneriat cu Academia Română – şi rezervaţia naturală de turbărie. Şi, evident, prin vânzarea de terenuri, proprietatea comunelor din ADI Molivişu, adică Arefu, Cicăneşti şi Brăduleţ, şi unităţi de cazare şi alte facilităţi turistice.
Cele două pârtii vor avea 700, respectiv 2.000 de metri lungime şi vor fi gata iarna viitoare, iar instalaţiile de transport pe cablu prevăzute, teleschi şi teleferic – 1,3 kilometri.
O zonă de 27 de hectare de turbărie va fi transformată în parc de vizitare, care va împrejmuit şi va cuprinde alei construite din materiale ecologice, nu se va turna beton sau alte materiale de sinteză, cu instalaţii de iluminat ecologice cu baterii solare, plus un lac de aproape trei hectare. Apele din zonă vor fi adunate pe un şenal şi vor fi uzinate prin două microhidrocentrale, cu dublu rol – de producere a energiei electrice dar şi de vizitare în scop educativ.
Investiţia totală în staţiune, doar pe partea de proiect susţinut de autorităţile publice, fără cea în cazare şi diverse alte construcţii şi afaceri, se ridică la circa 70 de milioane de lei, dintre care 24 de milioane sunt finanţaţi de la Uniunea Europeană. Asociaţi sunt Consiliul Judeţean Argeş şi comunele Arefu, Cicăneşti şi Brăduleţ. „Vreau să subliniez că acesta este singurul proiect public de investiţii al Argeşului şi, mai ales, singurul aducător de plus valoare pentru economia judeţului şi a ţării, prin dezvoltarea turismului. Ar fi o pierdere imensă dacă el nu ar fi dus la bun sfârşit şi nu vom reuşi să depăşim problemele şi să contribuim cu toţii la finalizarea lui!”, mai spune Pavel Bârlă.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI