„Ţuica de Morăreşti” şi „Ţuica superioară bătrână de Argeş”, încă două branduri locale pe care să primească Indicaţia Geografică Protejată la nivel european. „Responsabil” de acest lucru este Vasile Buzdugan, din Morăreşti, acelaşi neobosit cultivator de prune şi producător de băuturi ce a reuşit să impună „Ţuica Buzdugan” ca produs tradiţional şi să îi facă chiar şi pe nemţi să o prefere în locul altor băuturi cu renume din lumea întreagă.
După „Magiunul de Topoloveni”, pentru care s-a bătut din răsputeri – până l-a făcut vedetă – Bibiana Stanciulov, Argeşul se va putea mândri şi cu cele două sortimente de ţuică. Documentaţiile făcute „ca un doctorat adevărat” după cum spune Vasile Buzdugan, au trecut deja de Ministerul Agriculturii şi sunt în analiză la comisia de profil a Comisiei Europene. Odată cu obţinerea acestui atestat, toţi producătorii argeşeni şi-ar putea vinde mai uşor băuturile în lume, iar Argeşul ar cunoaşte o şi mai mare faimă ca origine a unor produse de înaltă calitate. Dar pentru a ajunge aici, Vasile Buzdugan şi-a început munca la… arhivă, pentru a găsi documentele necesare ce atestă că, în comuna sa, şi în Argeş, în general, tradiţia producerii ţuicii a depăşit deja 100 de ani! „Eu însumi sunt producător de ţuică pentru că părinţii, bunicii şi străbunicii mei au fost producători. La noi în familie tradiţia, dovedită, e mai veche de 1907. Eu am moştenit 22 de hectare de pruni şi povarna!”, spune domnul Buzdugan.
Nu s-a limitat însă doar la ce i-au lăsat înaintaşii, aşa că a accesat fonduri europene şi şi-a dezvoltat afacerea, având acum absolut toate utilajele necesare în pomicultură şi producerea băuturilor. Apoi, constrâns de legislaţie şi cerinţele europene, deşi la bază e silvicultor de meserie, s-a reîntors la şcoală şi a terminat Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Iaşi şi a dat examenele când fii săi erau deja absolvenţi.
Iar apoi, supărat pe cei de la Fisc, care nu respectă nici măcar manualele pe care ei le-au făcut, a obţinut şi un masterat în tehnologia calităţii produselor spirtoase. „Mă supără că nu avem oameni pregătiţi. Când ţuica stă în butoaie, scade şi volumul şi tăria, absorbite de lemn. De aceea avem dreptul la scăzăminte, dar ei îmi spuneau că trebuie calculată acciza pe cât s-a produs. I-am zis unui inspector, după ce am sigilat butoaiele, că îi dau cheile de la depozit şi să vină când facem îmbutelierea pentru piaţă să vadă cât s-a pierdut. Mi-a răspuns că nu îl interesează şi că trebuie să plătesc acciza pentru cât s-a produs, nu pentru cât îmi rămâne de vândut. Acum le prezint toate manualele de proceduri şi le cer să le respecte, că doar ei le-au făcut”, spune Vasile Buzdugan.
În paralel cu şcoala, producătorul din Morăreşti a reuşit să îşi promoveze şi produsele, şi să obţină şi atestate pentru ele. În 2009 a primit primul act doveditor ca produs tradiţional pentru „Ţuica Buzdugan”, iar anul trecut, când condiţiile impuse au fost cu mult mai drastice, a obţinut reatestarea. Atestat similar vrea să obţină acum şi pentru magiunul producţie proprie. „Şi am obţinut şi protecţie pe brand şi de la OSIM, aşa că pot vinde fără probleme ţuica mea în toată lumea. Ultima ieşire a fost la festivalul de profil de produse tradiţionale de la Berlin, „Săptămâna verde”, unde am fost apreciat de toată lumea. M-a lăudat şi domnul ministru Daniel Constantin şi domnul ambasador Comănescu…Nemţii au fost înnebuniţi după Ţuica veche, veneau zilnic să deguste, de se făcea coadă, şi nici unul nu pleca fără să cumpere! Pot să spun că am bătut până şi palinca ardelenească!”, ne-a mărturisit producătorul din Morăreşti.
Dincolo de a duce mai departe tradiţia seculară a străbunicilor săi, cultivatori de pruni şi producători de ţuică, şi a aştepta noul logo pentru a le putea expedia clienţilor din Germania ţuica sa, el a înfiinţat o asociaţie a producătorilor din Morăreşti pentru a putea promova mai bine cauza producătorilor din zonă. În plus, a documentat şi un proiect prin care cere scoaterea ţuicii din rândul băuturilor alcoolice spirtoase distilate care sunt accizate diferit şi foarte scump şi considerarea acesteia drept produs tradiţional, pentru a putea beneficia de facilităţi care să contribuie la dezvoltarea acestui domeniu ce aduce României nu numai faimă, dar şi bani!

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI