Confirmat 100%. Transfăgărăşanul va fi reabilitat în totalitate anul viitor

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, a declarat miercuri că Transfăgărăşanul va fi reabilitat în totalitale anul viitor. Preşedintele CJ Argeş a mai spus că marţi, 24 iunie, a mers împreună cu o comisie de la Ministerul Transporturilor pe Transfăgărăşan unde s-a făcut o evaluare a întregului traseu. „Împreună cu cei de la minister am evaluat tot traseul şi am stabilit ca anul viitor să intre în rebilitare Transfăgărăşanul, adică tot ce înseamnă covor asfaltic, poduri şi podeţe“, a spus Florin Tecău.

Drumul DN7C – Transfăgărășan începe în comuna Bascov și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km. Porțiunea construită propriu-zis în perioada 1970-1074 este Baraj Vidraru – Cârțișoara, pe o lungime de aproximativ 91 km, deși în mod practic drumul se consideră ca începând de la ieșirea din Căpățâneni-Ungureni / hidrocentrala Arefu.

Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 de km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechea Cabană Cumpăna (astăzi acoperită de ape).

Transfăgărășanul (de la prefixul „trans-” + Făgăraș) face parte din Drumul Național 7C (DN7C) și este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, numit și „drumul din nori”, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania.

Drumul construit peste Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, făcând parte din Carpații Meridionali, este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea ajunge la altitudinea de 2042 m. Transfăgărășanul este situat pe locul al doilea ca altitudine în România după șoseaua Transalpina (DN67C), cu 2145 m, din Munții Parâng.

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. Deși la momentul respectiv România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbești Jiu-Petroșani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice și ușurința cu care ar fi putut fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului "Transfăgărășanului" – un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului. În notele de fundamentare a proiectului se menționează, totodată, ca motive deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea.