
Un sfert în natură, restul la despăgubiri
Istoria procesului este lungă şi presărată cu numeroase chichiţe judiciare. Cererea de retrocedare, care se referea la 7.500 de metri pătraţi, a fost făcută de un anumit Toma Mircea, din Piteşti, moştenitor al fostului proprietar, care a făcut dovada posesiei cu un act de proprietate din 1936 şi un cadastru vechi din 1932. „Procesul a fost judecat mai întâi la Judecătoria Piteşti, unde Mircea Toma a obţinut o primă decizie favorabilă, dar Primăria Piteşti a înaintat recurs la Tribunalul Argeş, unde am obţinut o decizie de rejudecare şi cazul a fost din nou pus pe rolul Judecătoriei. Sentinţa a fost însă şi a doua oară favorabilă moştenitorului. De data aceasta ambele părţi au depus recurs, adică şi noi, Primăria, dar şi domnul Toma. Noi am fost nemulţumiţi de faptul că i s-a putut retroceda un teren pe domeniu public folosit de o unitate de învăţământ, iar dumnealui, pentru că, prin hotărârea pronunţată, primea în natură doar 2.483 de metri pătraţi. Pentru restul de 5.017 metri i s-au propus despăgubiri. Ambele acţiunile au fost respinse şi a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Judecătoriei. Adică domnul Toma va primi în natură cei 2.483 de metri, aşa cum sunt desenaţi pe schiţa expertei. Practic, terenul lui străbate în diagonală terenul de ciment din curtea Şcolii nr. 11, dar şi terenul de zgură, iar un colţ se suprapune peste terenul cu gazon”, ne-a declarat Victoria Stan, şefa Serviciului Juridic din Primăria Piteşti.
Proprietarul poate face ce vrea cu terenul
Partea ciudată în această retrocedare este, dincolo de amplasamentul suprafeţei alocate în natură, şi faptul că s-a putut da o astfel de decizie, cu toate că în decursul procesului s-a făcut inclusiv o cercetare la faţa locului. S-a putut vedea astfel cu ochiul liber că terenul nu e nici pe departe un teren viran, ci o bază sportivă în toată regula, cu amenajări specifice, în folosinţa unei unităţi de învăţământ de stat! În condiţiile existenţei unei decizii irevocabile, Primăria nu poate decât să se supună, iar cei ce vor avea de suferit vor fi copiii, care vor rămâne fără terenurile de sport. Autorităţile locale caută acum o soluţie pentru păstrarea terenului în cauză, în funcţie de disponibilitatea şi pretenţiile noului proprietar. Este posibil ca acesta să le ceară bani autorităţilor locale în schimbul terenului, ori să îl folosească cum îi convine, inclusiv pentru ridicarea vreunei clădiri, aşa cum s-a întâmplat şi cu un alt teren retrocedat la câteva sute de metri distanţă, în curtea Căminului 5.