Parcări, trotuare, spaţii verzi, rampe de acces, piaţete publice… Astfel de locuri din oraş au fost declarate, în ultima vreme, proprietate…privată. Deşi pare incredibil, acest lucru este perfect legal, cu largul concurs al justiţiei, care a decis retrocedarea în natură a respectivelor suprafeţe. Iar nebunia nu se va opri aici, pentru că Primăria Piteşti se luptă încă în sute de dosare pentru a încerca să convingă judecătorii că nu pot retroceda 15 metri pătraţi de teren pe care acum e spaţiul verde al unui bloc sau un loc de joacă.

Retrocedare de 150 de metri pătraţi din piaţa publică din Craiovei

Printre cele mai ciudate retrocedări în natură, se numără cea din interiorul complexului comercial din Craiovei. Între două dungi făcute cu vopsea albă pe ciment se găseşte o proprietate privată în suprafaţă de …150 de metri pătraţi. Evident, este doar o mică parte dintr-o veche proprietate din anii de 50, înainte de construirea cartierului, ceea care a mai putut fi considerată „liberă de construcţii”, deşi, la momentul actual, este de fapt o piaţetă publică. Decizia definitivă şi irevocabilă a fost dată în 2007 şi tot atunci a fost făcută şi punerea în posesie. Pe cei 150 de metri pătraţi sunt nu mai puţin de 4 proprietari, moştenitori ai vechiului proprietar, care au găsit şi o modalitate de a valorifica terenul: au ridicat un chioşc.

Proprietar pe spaţiul verde între blocuri în Smârdan

Un caz similar se află în imediata vecinătate, pe strada Smârdan, la blocul 49. Mai multe grupuri de moştenitori ai lui Muk Nicolae, care a avut o proprietate în zonă în anii 50, au cerut retrocedarea în natură a terenului. Între timp, aici au fost ridicate blocurile, iar în pământ sunt zeci de conducte de utilităţi. Judecătorii au considerat însă că li se pot da înapoi două parcele de teren: una de formă triunghiulară, în suprafaţă de 558 mp, cu o latură de 20, iar o alta, de 350 mp, de formă total neregulată.Cele două bucăţi de teren reprezintă… spaţiul verde al blocului, la o limită de 2 metri de zidul acestuia. Ce vor putea face actualii proprietari cu acest teren şi care a fost logica retrocedării lui în aceste condiţii, nimeni nu poate explica!

Casă între… blocuri în Trivale

Un spaţiu verde şi o .. parcare. Asta a primit înapoi în cartierul Trivale, Marin Atanase, care se judecă pentru recuperarea terenului pierdut de tatăl său. A primit în natură 3.476 de metri pătraţi, în cinci bucăţi. Una dintre ele, era, până în urmă cu câteva săptămâni, un spaţiu vedere şi o parcare. Acum omul a început deja construcţia unei case cu etaj, la o distanţă de numai 6 metri de pereţii blocurilor vecine. Culmea retrocedării, în acest caz, este faptul că terenul înapoiat, de formă dreptunghiulară, este „tăiat” de o alee de acces într-o  parcare, ce a rămas… domeniu public!

Trotuar recâştigat la.. Înalta Curte

Cu mari eforturi, juriştii Primăriei au reuşit să mai câştige şi ei câteva procese. Spre exemplu, au trebuit să ajungă până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a nu pierde rampa de acces în subsolul magazinului Trivale, care are 54 de metri pătraţi, plus alţi 15 metri pătraţi de trotuar. Nu au reuşit însă să salveze 100 de metri pătraţi în curtea Liceului 1, şi au fost nevoiţi să facă deja punerea în posesie. De asemenea, în primă instanţă, a fost pierdută şi o suprafaţă de teren pe care acum se află terenurile de sport şi o parte din terenul de zgură din complexului sportiv „Aripi” de la Şcoala 11 din Craiovei. Decizia nu este încă definitivă, Primăria continuând litigiul cu moştenitorii fostului proprietar. Reprezentanţii Primăriei sunt deja exasperaţi de hotărârile date de justiţie şi sunt în situaţia ingrată de a fi înjuraţi de cei  afectaţi de aceste decizii, deşi nu au nici o vină. „Aceste situaţii au originea în anii 91-95, când noi, Primăria, am respins peste 90% dintre cererile de retrocedare în natură a unor terenuri confiscate în perioada comunistă. Am avut atunci peste 6.000 de cereri, care depăşeau suprafaţa oraşului! Nu am vrut să creăm conflicte între cei ce au fost atunci proprietarii terenurilor şi cei ce locuiesc acum în blocurile construite între timp acolo. Ce vină au ei? Dar se pare că tot acolo am ajuns… Mulţi dintre cei refuzaţi s-au îndreptat spre justiţie, fiindcă era dreptul lor, că aşa au fost făcute legile retrocedării, cu multe lacune, nu era încă prevăzută despăgubirea. Acum, după 15-20 de ani, se termină procesele deschise atunci şi se ajunge la hotărâri irevocabile pe care trebuie să le punem în practică. Nu mai avem ce face! Şi, sincer vorbind, fiecare are dreptatea lui!”, ne-a declarat Iosiv Cerbureanu, secretarul municipiului Piteşti.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI