Cel mai bun portar de handbal din România juca la Piteşti ca inter

1,780 views

La finele anului trecut, Federaţia Română de handbal l-a desemnat drept handbalistul anului pe Mihai Popescu, portarul de la HCM Constanţa şi goal-keeperul echipei naţionale. Puţină lume ştie însă că cel mai valoros handbalist din ţară a cunoscut primele performanţe la Piteşti. Popescu a fost transferat la Piteşti, mai exact la Liceul Barbu, acolo unde l-a avut ca antrenor pe Spirea Constantinescu.

„Îmi aduc aminte de el, pentru că a fost unul dintre cei mai valoroşi handbalişti pe care i-am pregătit – spune antrenorul Constantinescu. A fost transferat de la Găeşti şi, de la primul antrenament pe care l-am avut, mi-am dat seama că va deveni o adevărată vedetă. De un bun simţ rar întâlnit, Mihai a demonstrat apoi, zi de zi, că este un adevărat caracter!”

Din poartă, a trecut în teren

Interesant este însă faptul că Popescu juca atât la echipa de la Liceul Barbu, cât şi la juniorii şi apoi seniorii echipei Dacia Piteşti. Acelaşi profesor Constantinescu povesteşte: „La Dacia, juca portar, dar la mine…erau meciuri când îl băgam şi inter. Da! Nu glumesc! La meciurile când interul meu lipsea, îl luam pe Mihai şi îl puneam să joace pe acest post. Arunca extraordinar la poartă!
Vă spun sincer că făcea ravagii atunci când avea mingea. Vă daţi seama ce haz era pe teren, când vedeau adversarii că bag portarul ca inter, dar apoi le îngheţa zâmbetul. Niciodată nu a avut nimic de comentat. Venea la mine şi îmi spunea doar atât: « Domn’ profesor, joc unde spuneţi dumneavoastră. Dacă e nevoie de inter, inter joc! »”.

Un caracter deosebit

Chiar dacă echipa naţională a României nu s-a calificat pentru barajul la Campionatul Mondial, Popescu a fost unul dintre cei mai buni jucători, fapt reliefat şi de antrenorul Spirea Constantinescu. „În turul meciului cu bieloruşii, Mihai a fost, de departe, cel mai bun. A apărat extraordinar, dar nimeni nu ar trebui să se mire de acest fapt. La Piteşti, era meci de meci cel mai bun, dar asta în primul rând pentru că, în viaţa de zi cu zi, era un caracter extraordinar. Învăţa foarte bine, nu chiulea, nu făcea probleme nimănui. A fost crescut exemplar de către părinţii săi, tatăl său fiind chiar fost handbalist.
Şi, ca să daţi seama ce fel de om este Mihai, vă spun o poveste: Avusese meci cu echipa mare de la Dacia şi venise acasă cam pe la ora 5 dimineaţa, după o deplasare foarte obositoare, parcă la Timişoara. Ei bine, s-a odihnit doar câteva ore şi dimineaţa a venit la mine la echipă, pentru că aveam meci cu Liceul Sportiv. Acest lucru m-a impresionat enorm!”.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI