Primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, a fost eliberat din arestul preventiv, urmând a fi cercetat în arest la domiciliu, a decis definitiv, miercuri, 19 noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti.

Totodată, instanța a decis ca oamenii de afaceri Valentin Vișoiu, Constantin Scarlat și Gheorghe Văsîi să fie cercetați tot în stare de arest la domiciliu, aceștia scăpând și ei de arestul preventiv.

Odată cu implementarea noului Cod Penal şi a celui de Procedură Penală a fost introdusă şi o măsură nouă pentru România, dar care se aplică de ani buni în Occident: cea a arestului la domiciliu. Această măsură vine ca o alternativă la arestul preventiv şi poate fi aplicată în funcţie de gravitatea faptelor săvârşite.

Brăţările de supraveghere electronică numai cu acordul celui inculpat

Noul Cod de Procedură Penală arată că judecătorul poate dispune ca „pe durata arestului la domiciliu, inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”. Cu toate acestea, obligaţia poate fi dispusă numai cu acordul inculpatului.

Obligaţiile suspectului arestat la domiciliu

Conform noii legislaţii, măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

„Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa”, se arată în lege.

Persoana care a primit măsura arestului la domiciliu trebuie să se supună mai multor reguli prevăzute în noul Cod de Procedură Penală. Printre acestea: Să nu ia legătura cu persoana vătămată sau cu membrii familiei acesteia, cu alte persoane care au participat la comiterea infracţiunii, cu martori din dosar ori experţi.

Să respecte obligaţiile date de judecători, iar în cazul încălcării acelor obligaţii măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Să nu părăsească locuinţa decât dacă magistratul i-o permite. Astfel, un arestat la domiciliu, în funcţie de fapta de care este acuzat poate merge la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau pregătire profesională ori alte activităţi care îl ajută să se poată întreţine.

Cel arestat la domiciliu poate părăsi locuinţa şi în situaţii urgente, şi cu motive întemeiate, dar numai după ce informează poliţistul desemnat să-l supravegheze.

Arestatul la domiciliu este verificat periodic de către autorităţile desemnate de către instanţă, în acest caz poliţia, prin vizite la domiciliul acestuia, dar şi prin mijloace tehnice specifice. Agenţii desemnaţi cu supravegherea au dreptul de a intra în casa celui arestat fără voia acestuia sau a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta.

Măsura arestării la domiciliu se aplică pe o perioadă de 30 de zile şi poate fi prelungită la fiecare 30 de zile dacă judecătorul consideră că este necesar acest lucru.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI