EVENIMENT La 20 de ani după aşezarea primei pietre de temelie, la 29 iulie 1992, de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, duminică, a fost sfinţită la Mioveni Catedrala Ortodoxă purtând hramul celor doi mari apostoli, unul dintre cele mai mari şi impunătoare lăcaşe de cult din România.
Sfinţirea, la care au participat peste 15.000 de oameni, va rămâne cu siguranţă cel mai important eveniment bisericesc al anului, derulat în Argeş.
Sfinţirea locului şi punerea pietrei de temelie a Catedralei au fost realizate în anul 1992, de către Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Calinic, iar iniţiativa ridicării acesteia i-a aparţinut primarului de la acea vreme, Ion Stanciu. Succesorii săi în funcţie, Vasile Costescu şi Ion Georgescu – ultimul dintre ei fiind actualul primar al urbei – şi-au asumat sarcina continuării demersului şi astfel, după 20 de ani de muncă asiduă, atât ei cât şi locuitorii Mioveniului şi-au văzut împlinit visul de a avea una dintre cele mai frumoase catedrale din ţară. La transformarea în realitate a acestui vis au contribuit, fiecare după puteri şi posibilităţi, zeci de ctitori, de la simpli muncitori de la Dacia şi ICN, la oficialităţi ale judeţului.
Obţinerea terenului şi a autorizaţiilor a fost posibilă cu sprijinul prefectului de atunci al judeţului, Constantin Nicolescu şi prin donaţia străvechii Mănăstiri Vieroşi, care a acceptat să cedeze din terenul său.
Primele donaţii au venit de la simpli credincioşi, muncitori la uzină, care au fost de acord să li se oprească din salarii pe statul de plată, cu acordul directorului Constantin Stroe. Proiectul de arhitectură a fost achitat prin bunăvoinţa directorului de atunci al Institutului de Cercetări Nucleare, Şerban Valeca, iar primele materiale de construcţie au fost asigurate de CIMUS Câmpulung şi Oţelul Târgovişte, care a topit fierul de la instalaţiile desfiinţate, oferit de Combinatul Petrochimic din Piteşti.
Primele sponsorizări importante au fost obţinute de la Consiliul Judeţean, BCR şi Dacia, iar o contribuţie în bani a fost obţinută de la Secretariatul Cultelor, prin mijlocirea ministrului argeşean, preot profesor Nicolae Brânzea. În timp însă, lista ctitorilor a ajuns la mii de persoane.
Din orice latură ai privi, te afli mereu în faţa catedralei
Dacă în interior catedrala păstrează arhitectura bizantină, pe dinafară ea arată cu totul altfel, ilustrând o altă abordare în demersul arhitecturii ecleziastice. Proiectul le aparţine arhitecţilor Maria şi Alexandru Mulţescu, împreună cu proiectanţii Eugeniu Dumitrache şi Ana Maria Marinescu. Măreţia sa nu e dată de dimensiuni sau de geometria deosebită, de turlele impresionante sau de pictura exterioară, realizată în tehnica mozaicului, ci de încărcătura sa duhovnicească.
Înainte de a exista discuţia construirii bisericii de la Mioveni, arhitecţii Mulţescu au prezentat la un concurs de proiecte în Dobrogea, la Brăila, proiectul unui lăcaş de cult inspirat din legendara construcţie a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol. Acesta a fost declarat câştigător, iar harul Sfântului Apostol Andrei, patronul concursului, a lucrat astfel încât acel proiect pur idealist să se transforme în realitate, cei doi primind propunerea de a realiza proiectul Catedralei din Mioveni.
Edificiul este placat cu marmură albă şi bej-aurie, iar decorul este de inspiraţie bizantină din secolul al XIV-lea. Dimensiunile catedralei sunt impresionante, având o înălţime de 40 de metri, lungime 65 de metri, lăţime în naos de 36 de metri şi o capacitate de aproximativ 1.500 de locuri. Unul dintre cele mai interesante detalii ale construcţiei este faptul că, de oriunde ai privi, te afli mereu în faţa ei, pentru că este proiectată astfel încât nu există nicio laterală!
Icoanele exterioare sunt realizate în mozaic şi strălucesc ziua de la lumina soarelui, iar noaptea de la reflectoarele instalate de jur împrejurul clădirii. În interior, ceea ce atrage privirea este strălucitoarea frescă ce îl reprezintă pe Iisus Hristos.