INVENŢIE Şoferul Primăriei Boteni are vacile ideale: pe lângă lapte şi carne, bovinele îi dau, mai nou, şi biogaz. Când au auzit că un consătean al lor va folosi, în loc de butelie, gazele produse din fermentarea bălegarului de la vaci, oamenii din comuna Boteni s-au crucit. „Îi mai dăm şi noi, că şi aşa nu avem ce să facem cu el!”, comentau, cu ironie, vecinii lui Sonel Giurgiuveanu din Boteni. Giurgiuveanu are 42 de ani şi este şofer la Primărie, iar, într-o zi, norocul i-a surâs. Nişte cercetători de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA Bucureşti, aflaţi în zonă, l-au întrebat dacă are animale în gospodărie şi ce face cu bălegarul.
Ca orice ţăran, Giurgiuveanu le-a spus că-l strânge şi, o dată pe an, îl împrăştie pe câmp. Când i-au explicat ce pierde prin nefolosirea corespunzătoare a bălegarului de la animale, Sonel Giurgiuveanu n-a înţeles mare lucru, mai ales că cercetătorii vorbeau de un experiment unic în România, desfăşurat chiar la el în ogradă: prima instalaţie inteligentă de biogaz, care urma să îl ajute să nu mai folosească butelia. Tot cercetătorii i-au mai spus că l-au ales pentru că el era beneficiarul ideal: locuia într-o zonă fără conducte de gaz, creştea vaci şi câţiva porci. Deşi, la început, s-a îndoit, argeşeanul a zis că oricum nu are nimic de pierdut, iar dacă „trăsnaia” cercetătorilor le iese mai reduce din cheltuielile casei, căci oricum nu îl dădeau banii afară.
25 de kilograme de bălegar combinate cu 25 de litri de apă – reţeta zilnică de producere a biogazului
În primăvara lui 2010, cercetătorii bucureşteni s-au apucat de săpat în curtea lui Sonel Giurgiuveanu. Mai întâi, au făcut o groapă de 2 metri. Pe fund au turnat beton, iar marginile le-au izolat cu cărămidă. Cercetătorii au adăugat pe fundul gropii patru pale, care asigurau o compartimentare a spaţiului de fermentare în patru camere. Astfel, materia fermentează mai mult timp, iar cantitatea de gaz obţinută creşte. Deasupra, au pus un capac de metal cu un robinet la care au legat furtunul de gaz. Singurul lucru pe care Sonel îl avea de făcut era să „alimenteze” zilnic instalaţia cu bălegar de la vaci şi de la porci.
Prima încărcare a fost cea mai grea. Sonel Giurgiuveanu a trebuit să alimenteze instalaţia cu 4 tone de balegă, reprezentând 70% din capacitate. Apoi, în fiecare zi, a pus în instalaţie 25 de kilograme de bălegar de vacă sau porc şi alte resturi vegetale (coji de cartofi, frunze, resturi de legume), combinate cu câte 25 de litri de apă. După câteva săptămâni, clopoţelul de deasupra instalaţiei a început să sune, semn că s-au produs gazele. Sonel Giurgiuveanu a legat furtunul la aragaz şi a dat drumul la robinet. Cum a apropiat chibritul de ochiul aragazului, flacăra s-a aprins. Era prima flacără obţinută din biogaz din România în curtea argeşeanului nostru.
Primarul Leau vrea şi el instalaţie de biogaz
Argeşeanul este foarte mulţumit de instalaţia-minune din curtea lui. Dacă înainte schimba o butelie – care îl costa 600.000 de lei – o dată la trei săptămâni, acum a scăpat de grijă. Gazul produs într-o zi de instalaţie îi ajunge cât să ardă patru ore la un ochi sau două ore la două ochiuri. Luna trecută, Sonel Giurgiuveanu a fost vizitat, din nou, de cercetătorii de la Bucureşti. Aceştia l-au anunţat că, dacă doreşte, îi pot îmbunătăţi invenţia, ca să aibă şi apă caldă în gospodărie. De această dată, argeşeanul şi-a dat imediat acordul, iar, în curând, vechiul boiler cu lemne de la baie va fi înlocuit cu unul pe biogaz. Acum, vecinii, care mai ieri râdeau de „măgăoaia” din curtea lui Sonel Giurgiuveanu, îl invidiază şi vor şi ei aşa ceva. Unul dintre cei care doreşte o instalaţie cu biogaz este chiar primarul Vasile Leau. „Este foarte eficientă. Este o invenţie nouă, iar eu unul vreau să-mi fac. Am văzut că şi în comună, cei care au animale, merg să se intereseze de ea”. Instalaţia din curtea argeşeanului de la Boteni a fost premiată la Geneva şi Bruxelles şi vândută apoi unei firme care vrea să dezvolte afacerea. Cu manoperă şi materiale, costă vreo 3.500 de euro. Durata de viaţă a unei astfel de instalaţii este de 20 de ani.
