Conform unei decizii a Guvernului, toate primăriile au fost nevoite să facă o inventariere a terenurilor care sunt încă în posesia statului, prin intermediul autorităţilor locale. Scopul ar fi retrocedarea în natură către foştii proprietari cărora comuniştii le-au confiscat abuziv proprietăţile şi care, deşi au trecut 25 de ani de la Revoluţie, nu au primit încă nici terenurile înapoi şi nici despăgubiri.
Una dintre comunele care au terminat foarte repede de predat situaţia a fost Bascovul. Şi asta pentru că nu are deloc teren în plus, ci, din contră, are un deficit de peste 200 de hectare diferenţă între totalul terenurilor care au fost cerute înapoi şi cele retrocedate efectiv. „Noi avem probleme mari cu cererile de retrocedare! Avem necazuri cu Găvana şi platforma industrială a Piteştiului, care au fost construite pe terenul CAP-ului Bascov. Terenul ăla e ocupat, clar, oamenii care au fost proprietari acolo nu au avut cum să mai primească nimic înapoi. Noroc că am reuşit să ne înţelegem destul de bine cu unităţile militare de pe raza comunei, cu Administraţia Domeniilor Statului, cu ANIF-ul, agenţia care se ocupă de irigaţii şi canale, şi am mai găsit câte ceva, dar tot suntem în deficit cu 200 de hectare! Nu ştiu ce se va întâmpla în continuare, probabil că respectivii vor fi despăgubiţi, conform legii”, spune Gheorghe Stancu, primarul comunei Bascov.
Comuna sa este una dintre cele mai dezvoltate din România, pe teritoriul căreia s-au construit multe platforme industriale. Mare parte din teritoriul său a fost trecut în patrimoniul Piteştiului, pentru a permite acest lucru. Foştii proprietari s-au adresat însă primăriei locale, după cum scria în titlurile de proprietate din momentul respectiv.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI